SIF Oltenia a luat actiuni Automobile Craiova de 1,2 mil. lei

SIF Oltenia a cumparat in ultimele trei saptamani de pe piata RASDAQ circa 50.400 de actiuni ale producatorului de masini Automobile Craiova, controlata de Ford, pentru care a platit in total 1,2 mil. lei (circa 353.000 de euro). Tranzactiile s-au derulat la preturi cuprinse intre 22,3 si 25 de lei/actiune. In ultima perioada, SIF Oltenia a achizitionat aproape zilnic actiuni Automobile Craiova, cumpararile venind in contextul in care negocierile dintre societatea de investitii financiare si actionarul majoritar privind preluarea de catre acesta a participatiei 22% pe care SIF Oltenia o detine in companie nu au avut sorti de izbanda. Cotatia titlurilor Automobile Craiova s-a mentinut in acest an in jurul nivelului de 22 lei/actiune si la ultimul pret de ieri, de 25 lei/actiune, acestea inregistreaza o crestere de 19% de la finele anului trecut, fiind printre putinele actiuni de pe Bursa care s-au mentinut pe plus in aceasta perioada.

Marius Trif: Nu este cazul sa intram cu toti banii pe piata

Bursa a inregistrat vineri o crestere usoara, pe fondul unei lichiditati mai ridicate decat de obicei.

Indicele BET-XT, cel mai reprezentativ indice care prezinta evolutia celor mai lichide 25 de companii de pe piata, a inregistrat o crestere de 0,17%, pana la nivelul de 655,30 puncte.
Brokerii apreciaza ca preturile scazute ale actiunilor de pe Bursa dau motive investitorilor sa intre la cumparare.
"Intr-adevar este o perioada buna pentru investitii pe bursa, mai ales datorita preturilor scazute, insa nu este cazul sa intram cu toti banii pe piata", a declarat Marius Trif, directorul general al societatii de brokeraj Carpatica Invest.

Evolutia buna din ultima perioada a Bursei de la Bucuresti se inscrie in trendul burselor europene care de asemenea au inregistrat evolutii pozitive remarcabile. Indicele britanic FTSE 100 a consemnat vineri o crestere de 0,33%, cel german, DAX, a urcat cu 0,28%, in timp ce indicele francez CAC 40 a inregistrat o crestere de 0,77%. Cea mai notabila crestere bursiera a inregistrat-o indicele american Dow Jones, care a urcat cu 2,65%, fiind cea mai mare crestere saptamanala, din aprilie si pana acum.
Cresterile bursiere internationale se datoreaza in principal scaderii pretului titeiului, numai vineri cotatia petrolului pierzand peste 4%, ajungand la circa 115 dolari pe baril. De asemenea, si preturile materiilor prime au inregistrat scaderi, majoritatea metalelor consemnand pierderi cuprinse intre 2,5 si 7%.
"Scaderea pretului la petrol, cat si a celui al materiilor prime de baza s-a tradus in piata prin cresterea entuziasmului investitorilor care s-au grabit sa cumpere.
Companiile energetice nu vor fi deocamdata afectate de aceasta scadere, insa cel mai probabil primele pierderi le vor inregistra din toamna", a adaugat Trif.
Titlurile companiei energetice Petrom (SNP) au inregistrat vineri o scadere de 1,67%, pe fondul unui rulaj destul de scazut. Valoarea tranzactiilor s-a ridicat la nivelul de 1,3 mil. lei (0,367 mil. euro), actiunile companiei inchizand sedinta la pretul de 0,470 lei/actiune.
Actiunile Rompetrol Rafinarile (RRC) au consemnat in sedinta de vineri o crestere de 1,10%, ultimul pret de tranzactionare fiind de 0,054 lei/actiune. "Bursa de la Bucuresti incepe sa reactioneze in ton cu restul burselor internationale, iar acest lucru este cel mai vizibil in momentul de fata, cand majoritatea burselor din Europa cresc. La fel de bine ne putem astepta ca BVB sa reactioneze negativ si la noul conflict militar aparut intre Rusia si Georgia", a continuat Trif.
Titlurile companiei nationale de transport al gazelor naturale, Transgaz Medias (TGN), au inregistrat vineri o crestere de doar 0,05%.
Indicele bursier BET-FI, care reda evolutia societatilor de investitii a scazut cu 0,26%, pana la nivelul de 35.852,30 puncte. Cea mai mare scadere consemnata de societatile de investitii a fost cea a SIF Transilvania (SIF3), de 1,52%, titlurile societatii fiind tranzactionate la un ultim pret de achizitie de 0,975 lei/actiune.
Valoarea totala a tranzactiilor s-a ridicat vineri la 25,1 mil. lei (7,1 mil. euro), in timp ce pe piata RASDAQ, tranzactiile au depasit nivelul de 5,8 mil. lei (1,6 mil. euro).

Pretul ridicat la ingrasaminte chimice a mai adus un milion de euro profit la Amonil

Producatorul de ingrasaminte Amonil Slobozia (AMO), una din vedetele Bursei in acest an, a inregistrat in perioada aprilie-iunie un profit net de 3,4 mil. lei (0,92 mil. euro), dupa ce in primele trei luni raportase un castig record de 17,8 mil. lei (4,9

Cu toate acestea, profitul obtinut de Amonil pe primul semestru, de 21,2 mil. lei (5,8 mil. euro), se apropie de cel bugetat de companie pe tot anul, respectiv 22,6 mil. lei (6,2 mil. euro).
Afacerile Amonil au urcat in aceeasi perioada de 14 ori, la 147,4 mil. lei (40,3 mil. euro), in conditiile in care compania si-a sistat productia in primele noua luni ale anului trecut.
Cifra afaceri a producatorului de ingrasaminte s-a mentinut in trimestrul al doilea la un nivel similar cu cel din trimestrul anterior, respectiv 72,2 mil. lei (19,6 mil. euro).

Imotrust a castigat 0,6 mil. euro in primul semestru

Dezvoltatorul Imobiliar Imotrust Arad (ARCV) a raportat pe primele sase luni din acest an un profit net de 0,6 mil. euro (2,2 mil. lei), semnificativ mai mic comparativ cu cel inregistrat in aceeasi perioada din 2007, care s-a ridicat la 18 mil. lei (5,5 mil. euro).
Afacerile companiei s-au majorat de opt ori in primul semestru, ajungand la 10,5 mil. lei (2,8 mil. euro) din cauza faptului ca Imotrust a vandut in prima jumatate a anului trecut actiuni proprii, ceea ce i-a adus profit.

Multinationalele cresc, companiile locale scad

In una din cele mai agitate perioade pentru industria romaneasca a medicamentelor, piata de profil si-a urmat linistita in 2002 tendintele ultimilor ani: crestere sub nivelul nevoilor de consum, expansiunea grupurilor internationale in detrimentul companiilor romanesti si o creditar

Injectii cu sange de elefant

Alternativa nu mai exista: la Brasov, la Hunedoara, in alte centre industriale, e timpul ca intreprinderile de stat cu pierderi sa fie urgent despovarate de surplusul de personal. Dupa ce, insa, ceasul adevarului va fi trecut, ce vor face salariatii disponibilizati? O intrebar
e dramatica, al carei raspuns e subiectul unor aprige dispute.
Normal ar fi fost sa avem deja o piata a muncii in extensie, cu un numar in crestere de locuri de munca in intreprinderi cu capital privat, cu deosebire in servicii, care sa absoarba fara probleme personalul concediat din intreprinderile statului. N-o avem. Un lucru e insa cert: cei ce vor fi disponibilizati nu pot fi lasati sa moara de foame. Asa ca se impune o solutie anormala: plata lor... ca sa stea degeaba.
N-avem incotro, suntem nevoiti sa acceptam anormalitatea. Si vom plati din contul nostru public, bugetul statului, mai intai pentru ca acasa, desi vor trai din compensatii, vor produce mai putine pagube societatii decat la fabrica. Al doilea motiv e de ordin moral. Desi au partea lor de vina pentru ce li se intampla in prezent, cand se vad nevoiti sa-si paraseasca locurile de munca, nu sunt mai vinovati decat noi toti. Societatea romaneasca, in ansamblu, e vinovata de drama acestor oameni. E vinovata pentru ca Romania nu are, inca, o piata functionala in care sa-si poata gasi un rost. Si e vinovata fiindca nu cateva ceasuri, nu zile, nu luni, ci ani si ani la rand a acceptat ca, sub ochii ei si pe cheltuiala ei, intreprinderi ale statului sa risipeasca resursele tarii pentru a produce doar... pierderi si datorii. Desigur, an de an societatea noastra a achitat nota de plata pentru aceasta risipa. Acum plateste dobanda. Si nu e ultima rata.
E drept ca suntem obisnuiti sa platim. De mai bine de o jumatate de secol platim experiente esuate. Istoria traita, de dupa razboi, pe care ne-am asumat-o, a fost o suita de astfel de experiente. Toate foarte foarte scumpe.
In orasul meu, eram vecini cu familia unui inginer ceferist. Un om de toata isprava. Comunistii l-au numit prefect al judetului cand mai cautau inca oameni cu studii, nelegati de vechiul regim, pe care sa-i scoata in fata. Fara sa-i asimileze insa. Vecinul nostru primea continuu semnale de avertizare. Diversi sefi comunisti ai judetului obisnuiau sa spuna: . Pana la urma, prefectii au fost inlocuiti cu presedintii de sfaturi populare. Fosti muncitori. In sate, au fost dati afara primarii alesi. In locul lor au fost adusi muncitori. Dupa nationalizare, au fost dati afara si directorii fabricilor. Si ei au fost inlocuiti tot cu muncitori. Un nou de conducere.
Partidul a dat asigurari ca muncitorii vor conduce fabricile mai bine decat fostii directori burghezi. N-a fost asa. S-a ajuns repede la haos in economie si la haos monetar. Sefii partidului au inteles ca experienta a esuat. L-au scos din inchisoare pe Aurel Vijoli, fostul guvernator la Bancii Nationale, pe care l-au numit ministru de Finante. Ca sa faca ordine in circulatia banilor. Despre o intamplare asemanatoare am citit si in una din cartile lui Simonov. La Stalingrad, intr-un moment de grea cumpana, Stalin a scos din inchisoare cativa straluciti strategi militari, care scapasera cu viata, si i-a trimis sa comande una dintre cele mai mari batalii din istorie. Oamenii sunt sub vremi chiar si atunci cand detin puterea.
Treptat, suflul schimbarilor a cuprins si economia romaneasca. A fost inteleasa insemnatatea stiintei de carte in conducerea fabricilor. Au aparut preocupari noi, legate de management. Directorii - muncitori au fost scosi si trimisi . In locul lor au fost adusi oameni cu pregatire inalta, multi dintre ei tineri. Unii au clacat. Fie ca n-aveau har, fie ca i-a ametit puterea. Au mai fost si limitele sistemului. Esecurile au aparut mai ales in cazurile in care promovarile au fost facute pe baza de dosar. N-au fost insa putini cei care au reusit. S-a format chiar o clasa de directori cu vocatie, care au dovedit ca stiu sa conduca intreprinderile si sa obtina eficienta.
Din nefericire, am fost nevoiti s-o luam iar de la capat. Putini dintre directorii capabili au ramas in functie dupa evenimentele din decembrie '89. Populismul castiga teren. Directorii erau inlocuiti in adunari furtunoase, in care votau pana si portarii. Intr-o astfel de adunare, o liftiera a tipat ca directorul a vrut sa le faca injectii cu sange de elefant. Ceva era adevarat. Omul, in imposibilitate de a-si selectiona personalul, fiind ingradit de organizatia de partid si de codul muncii, era nevoit sa tolereze in intreprindere, pe langa inginerii si muncitorii destoinici, nenumarati lenesi, nepriceputi sau chiulangii. Celor care sa-si faca treaba obisnuia sa le spuna c-o sa le faca injectii cu sange de elefant, animal cu o memorie proverbiala. O simpla butada devenea capat de acuzare. Intr-o astfel de atmosfera, evident confuza, directorul a fost schimbat. Nu dupa mult timp intreprinderea s-a prabusit.
Asa a inceput tranzitia. De atunci au trecut treisprezece ani, timp in care, in materie de economie, societatea romaneasca a facut loc iluziilor si autoamagirilor ca reformele pot fi amanate. Acum platim.

Cosmin Contra a fost portar un sfert de ora

Primera Division, etapa a 15-a

Sambata
Osasuna Pamplona - Valencia 0-0

Athletic Bilbao - Real Madrid 0-1
(Van Nisterlooy 55)

Duminica
Levante - Recreativo Huelva 0-2
(Camunas 38, Jesus Vazquez 54)
- Laurenţiu Roşu nu a fost folosit la oaspeti

Racing Santander - Real Mallorca 3-1
(Jorge Lopez 18, Duscher 29, Munitis 83 / Webo 11)

FC Sevilla - Real Murcia 3-1
(Luis Fabiano 4, 90+1, Maresca 58-pen / Baiano 65)

Almeria - Real Valladolid 1-0

Chela - Verdasco

Verdasco se afla intr-o forma excelenta , l-a invins in primul tur pe favoritul local , Mayer 63 62 , pana la acel meci h2d era 3-0 pentru german , Verdasco nereusind sa castige nici macar un set in fata lui Mayer , ei bine l-a umilit de data asta ... in turul al doilea l-a batut pe David Ferrer , dupa parerea mea unul din cei mai buni jucatori pe zgura , doar doua seturi 76 63 , Ferrer era intr-o forma de zile mari , a castigat in Suedia saptamana trecuta , pur si simplu isi umilea adversarii pe care ii intalnea ... Verdasco 6-6 pe zgura anul acesta . De partea cealalta , Chela este mai bine clasat , locul 19 ATP .. a trecut in primul tur de Mirniy 63 63 , oricum Mirniy nu este un jucator clasic pe zgura , victorie irelevanta dp parerea mea ,, in al doilea tur a trecut de sarbul Pashanski foarte greu , 75 46 64 , foarte putin i-a lipsit sarbului sa castige , sarbul un jucator mediocru ce se afla in afara primelor 100 locuri ATP i-a creat probleme argentinianului ... Chela 21- 6 in acest sezon pe zgura , cu un turneu castigat la Acapulco ... H2H este 2-2 , toate partidele disputate pe zgura , insa in ultimele doua jocuri Verdasco s-a impus : 15/05-06 ATP Masters Series Hamburg, Germany Verdasco 16 64 62 ; 30/05-06 French Open, ATP Verdasco 3:1 61 63 67 64 .... victoriile argentinianului s-au inregistrat in anul 2004 .

Moya - Eschauer

Un alt meci de tenis de la Dutch open , intre un maestru al zgurei, Carlos Moya si o tanara speranta care de ceva timp a icneput sa confirme, Eschauer. Nimeni nu ii dadea prea multe sanse lui eschauer sa ajunga pana aici, dar a dat peste cap asteptarile tuturor,c alificandu-se fara nici o problema. Astazi insa va da de greu si nu stiu daca are forta si mijloacele sa treaca de acest monstru sacru al zgurei, asa ca imi est eputin teama sa mizez pe victoria lui Eschauer, desi este perfect plauzibila ci am mizat pe un handicap pe care Moya nu cred ca il poate acoperi, pentru ca va avea viata grea cu mai tanarul sau adversar. Nu cerd ca poate lua bataie mai rau de un 6-4, 6-4, mai ales ca eu vad chiar si un tie break intercalat intr-unul din cele doua sau de cenu, chiar 3 seturi, pentruc a il vad pe Eschauer reusind sa csatige chiar si un set in fata lui Carlos. Un meci mai echilibrat decat o arata cotele bokkmakerilor, dar asta nu poate decat sa ne bucure.

Chela J.I. v Verdasco F.

Azi vom merge la Stuttgart, un turneu cu premii totale in valoare de 642.750$, se intalnesc Fernando Verdasco si Juan Ignacio Chela. Verdasco este un spaniol, jucator de mana stanga, are 24 de ani si este profesionist din anul 2001 iar in cariera lui a castigat pana acum doar un titlu. In schimb Chela este un argentinian de 28 de ani, jucator de mana dreapta profesionist din anul 1998. Verdasco a trecut in primul tur de germanul Florian Mayer 6:3, 6:2 iar in cel de-al doilea tur a reusit sa il invinga pe proaspatul castigator de la Gstad David Ferrer 7:5, 6:3. Chela in primul tur l-a invins pe Mirnyi 6:3, 6:3 iar in cel de-al doilea a trecut in 3 seturi de Pashanski 7:5, 4:6, 6:4. Cei doi s-au mai intalnit pana acum de 4 ori scorul fiind 2-2, dar in ultimele 2 partide Verdasco a castigat. Pentru acest meci eu voi merge pe victoria spaniolului si nu oricum si voi risca ca va castiga cu 2-1 la seturi.Mult Noroc, S-avem Bafta!