Oracle, lider autoritar pe piata bazelor de date moderne

Cele mai relevante argumente care sustin aceasta pozitie sunt: vizionarismul inovatiilor tehnologice, increderea si loialitatea celor peste 200.000 de clienti, numeroasele proiecte de migrare de la alte baze de date si cota de piata majoritara. Industria de software are o pondere tot mai insemnata in ansamblul contributiei pe care tehnologia informatiei o aduce la dezvoltarea economica generala. Aceasta pondere este si mai accentuata daca se analizeaza segmentul dedicat solutiilor de intreprindere, in care sunt incluse si aplicatiile dedicate bazelor de date si administrarii acestora. Studiul Gartner/ Dataquest referitor la vanzarile de licente pentru solutii de management a bazelor de date (DBMS) in anul 2001 evalueaza aceasta piata la peste 8,8 miliarde dolari. Criza economica generala, care a afectat in egala masura toti competitorii, a condus la obtinerea unei cresteri nesemnificative, de 1,4%, fata de valoarea totala a pietei din 2000. Cu o traditie de 25 de ani in domeniul bazelor de date, Oracle este lider tehnologic autoritar pe aceasta piata. Familia de produse Oracle pentru gestiunea bazelor de date, lucrul in retea si interconectare permite utilizatorilor sa acceseze orice informatie, aflata pe oricare server, in orice retea si de catre orice tip de client. Oracle9i Database este cea mai performanta si mai cuprinzatoare platforma pentru construirea, exploatarea, intretinerea si actualizarea aplicatiilor pe Internet. Studiul Gartner confirma pozitia de lider a companiei Oracle pe piata bazelor de date moderne - reprezentata de bazele de date relationale (RDMS) pentru UNIX, Linux si Windows NT, cu vanzari de 2,9 miliarde dolari si o cota de 39,8%. Dominatia Oracle este si mai categorica pentru segmentul bazelor de date relationale pentru UNIX, cu o cota de piata de 63,3% si clasamentul dedicat platformelor UNIX si Windows, unde detine 49,9%. Referindu-se la unele dintre datele statistice continute de raportul Gartner/ Dataquest, "Oracle apreciaza ca irelevante cifrele care totalizeaza si vanzarile de licente de baze de date pentru sisteme vechi, din moment ce foarte putine companii de software, precum IBM, mai ofera astazi baze de date pentru sistemele mainframe, depasite din punct de vedere tehnologic," sustine Jeff Henley - director financiar al corporatiei Oracle. "Orice companie care doreste sa dispuna de un sistem informatic modern si deschis trebuie sa analizeze realitatile concrete oferite de noile tehnologii ale bazelor de date relationale pentru platforme UNIX, Linux sau Windows." Referindu-se la comentariile privitoare la cotele de piata obtinute de principalii competitori in dauna Oracle, aparute in urma publicarii raportului Gartner, Jeff Henley apreciaza ca orice analiza bruta a acestor cifre este conjuncturala, ele reprezentand doar vanzarile de noi licente inregistrate in 2001. An de an, pozitia Oracle a fost confirmata de majoritatea studiilor independente, care adreseaza o multime de comunitati de utilizatori, specialisti, manageri si analisti. Acuratetea evaluarilor si interpretarii rezultatele studiului Gartner este afectata de faptul ca nu toti competitorii au oferit analistilor cifre auditate referitoare la vanzarile de licente pentru baze de date. "Analistii sugereaza ca Oracle pierde cote de piata," spune Jeff Henley "Dar piata nu reflecta deloc acest lucru, ci, dimpotriva, majoritatea studiilor independente din ultima perioada reafirma popularitatea de care se bucura bazele de date Oracle."

Siderca va reintra in circuitul economic mondial

Contractul semnat recent de partea romana cu compania italiana AFN Acciaierie Beltrame SpA, pentru constituirea societatii mixte Donasid, in care SC Siderca va detine 49 la suta, iar firma italiana 51 la suta din actiuni, pune capat celor 12 ani de agonie pe care i-a traversat combinatul siderurgic de la Calarasi. Am relatat la vremea respectiva incercarile repetate ale guvernelor care s-au succedat la Palatul Victoria in acesti ani de a repune in functiune acest gigant industrial, incercari care au mers de la supraveghere financiara speciala, si scoaterea la privatizare pana la declararea falimentului si reorganizarea judiciara. Rand pe rand, proiectele au fost abandonate, iar combinatul a ramas pe butuci, desi, intre timp, cu mari eforturi au fost finalizate lucrarile la laminorul de sina grea, de cale ferata, si alte profile lungi, care, in "tandem" cu otelaria electrica - una dintre cele mai moderne din Europa - pot asigura competitivitatea combinatului de la Calarasi, inclusiv pe piata mondiala. De altfel, acesta este si obiectivul pe care si l-a propus compania italiana Beltrame. "Vrem sa facem din Donasid, deci, practic, din Siderca-Calarasi, cea mai importanta societate metalurgica din Romania si una dintre cele mai reprezentative din sud-estul Europei" - ne-a declarat, dupa semnarea contractului, reprezentantul companiei italiene, Alfredo Tissoco. El a adaugat: "Am intrat intr-o societate pe care o cunosteam, cu capacitati de productie moderne, pe care vrem sa le punem cat mai repede in functiune, sa producem sina de cale ferata, dar si alte produse siderurgice, cautate pe piata romaneasca si pe cea internationla". Potrivit proiectului, intr-o prima etapa vor fi asigurate circa 1.000 de locuri de munca, prin repornirea otelariei electrice si punerea in functiune a laminorului de sina grea pana la sfarsitul acestui an. Investitorul italian va asigura capitalul de lucru, in valoare de aproximativ 20 milioane euro. Intr-o a doua etapa, cu ajutorul unor investitori - romani si straini -, in zona limitrofa combinatului va fi realizat un parc industrial, creandu-se alte circa 700 locuri de munca. Grupul italian Beltrame produce anual circa 2 milioane de tone de otel lichid si este specializat in profile lungi. Detine 7 combinate siderurgice in Italia, Germania, Franta, Luxemburg si Elvetia. "Sper ca angajatii combinatului vor intelege ca trebuie sa facem eforturi pentru a ne ridica la nivelul companiei Beltrame, care a venit aici sa faca performanta, adica sa obtinem impreuna profit" - ne-a declarat Gheorghe Scarlea, directorul general al SC Siderca. Repunerea in functiune a combinatului siderurgic va marca readucerea la viata atat a portului, cat si a orasului Calarasi.

Romanii - intotdeauna dispusi sa incerce o bere noua

Producatorii de bere spun ca piata isi va reveni in acest an, dupa ce anul trecut a inregistrat o scadere de 6,7%, cele mai afectate fiind vanzarile de bere la halba, care au fost cu 10% mai scazute. Brau Union Romania estimeaza o crestere a volumului vanzarilor de peste 1,5% in acest an si o marire a consumului pe locuitor la 56 de litri in 2005 si de pana la 59 litri in 2007. Producatorii de bere au explicat ca scaderea inregistrata anul trecut a fost cauzata, in mare masura, de conditiile meteorologice nefavorabile. In ciuda acestor tendinte generale, Brau Union Romania, parte a grupului austriac BBAG, care are o cota de piata de 38%, a avut anul trecut un volum mai mare de vanzari. Pentru a atrage cat mai multi consumatori, producatorii lanseaza fie noi ambalaje, fie unele cu volume diferite de cele de pana acum. "Nu este un secret pentru nimeni faptul ca piata romaneasca de bere este una foarte concurentiala, in special pe segmentul mediu", spune directorul de marketing si vanzari al Brau Union Romania, Janos Velkey. Principalii competitori ai Brau Union pe piata interna sunt Tuborg Romania si Interbrew Romania. Un studiu realizat de Brau Union in ceea ce priveste preferintele bautorilor de bere arata ca acestia, desi sunt foarte constanti in ceea ce priveste calitatea produsului, sunt intotdeauna dispusi sa incerce ceva nou. In plus, 3 din 5 consumatori prefera sa bea bere acasa si doar 1 din 3 la bar sau la terasa.

Ion Iliescu spera ca "neintelegerile" cu Banca Mondiala sa se rezolve

Cred ca sunt niste neintelegeri in urmarirea unor lucruri si sper sa se lamureasca in perioada imediat urmatoare", a declarat, ieri, presedintele Ion Iliescu, intrebat, la intoarcerea din Statele Unite, daca a contactat reprezentanti ai Bancii Mondiale sau FMI in cursul vizitei sale la New York, pentru discutarea motivelor care au dus la amanarea aprobarii PSAL ll. Seful statului a spus ca nu el s-a intalnit cu reprezentantii organismelor financiare internationale, ci Mircea Geoana, ministrul de Externe, si Sorin Ducaru, ambasadorul Romaniei in SUA. "Mai ales la Banca Mondiala, noi avem relatii foarte bune si manifesta intelegere", a declarat presedintele. El a spus ca spera ca situatia sa se rezolve si a adaugat ca ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, poarta discutii cu Banca Mondiala.

Electrica incaseaza zilnic peste 100 miliarde lei

Urmare a debransarii rau-platnicilor, societatea Electrica incaseaza zilnic peste 100 de miliarde lei", ne-a declarat directorul Ioan Damian. Adica, peste 2.000 de miliarde lei pe luna, comparativ cu 1.000-1.500 miliarde lei cat se incasa lunar inainte de declansarea operatiunii "marea debransare". "Se inregistreaza o rata de colectare a incasarilor mai buna comparativ cu anul trecut, in conditiile in care consumul este cu 5% mai redus ca-n 2001", spune Damian. In prezent, Electrica are 9.220 mari consumatori industriali si circa 550.000 mici consumatori. Potrivit intelegerii cu FMI, Electrica trebuia sa debranseze societatile in curs de privatizare sau privatizate, care nu-si achita facturile curente (plus sumele reesalonate). "Am sistat furnizarea energiei electrice la consumatorii rau-platnici rand pe rand, fie ca sunt privati sau nu, fie ca sunt mici consumatori", declara Damian. De pilda, azi (ieri - n.r.) au fost avizati 15 consumatori, printre care si Biblioteca Academiei Romane. In continuare, Siderca este lasata pe intuneric deoarece noul proprietar nu a venit la negocieri cu Electrica. De lipsa apei calde sufera doar minerii din Valea Jiului, societatile Termoficare Petrosani, Citadin Aninoasa, Universal Lupeni si Edil Therma Vulcan neachitandu-si datoriile catre Termoelectrica.

Pretul petrolului ar putea creste puternic

Piata internationala a petrolului se va restrange in mod semnificativ pe perioada urmatoarelor sase luni, iar stocurile globale ar putea consemna un declin accentuat, in cazul in care Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) va continua sa-si mentina productia la nivelul actual, releva raportul lunar al Agentiei Internationale pentru Energie (IEA), citata de Reuters. Institutia a aratat ca piata petrolului a cunoscut, in primul trimestru, cea mai acuta scadere din ultimii 12 ani a cererii in randul statelor dezvoltate, dar ca situatia este pe cale sa se schimbe in mod radical. De asemenea, pretul petrolului ar putea creste puternic in cazul in care acest progres al cererii va coincide cu diminuarea livrarilor, asa cum s-a intamplat in anul 1999, dupa criza economica din Asia, se precizeaza in raportul IEA. "Daca producatorii isi vor mentine neschimbat nivelul productiei, efectul va fi o diminuare rapida a stocurilor, iar acest lucru s-a mai intamplat", a apreciat Klaus Rehaag, unul dintre autorii studiului, referindu-se la evenimentele care au dus, in 1999, la cel mai ridicat pret al pretrolului din ultimii zece ani. In cadrul sedintei de luni, titeiul Brent era cotat la 26,11 dolari pe baril, cu 28 de centi in scadere fata de nivelul de la debut, dar cu 30% mai ridicat in raport cu inceputul acestui an. "Pretul petrolului este deja destul de ridicat si, daca in piata va aparea un deficit, el va creste si mai mult", a mai spus Rehaag. Raportul institutului mai arata ca, desi la sfarsitul primului trimestru stocurile globale de petrol se situau aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, acesta ar putea cobori brusc in perioada urmatoare. Productia OPEC este inferioara cu 20% nivelului de la inceputul anului 2001, iar ministrii din cadrul cartelului au anuntat, recent, ca nu intentioneaza sa faca vreo modificare cu ocazia reuniunii din luna iunie. De asemenea, embargoul impus de Irak, pe o perioada de o luna, asupra exporturilor, pe fondul conflictului israeliano-palestinian, a diminuat cu 45 de milioane de barili

Productia agricola interna - principala sursa de consum in Romania

Productia agricola interna este principala sursa de consum in Romania, arata un studiu facut de Institutul de Economie Agrara, care incearca sa demoleze criticile conform carora Romania, cu potential excedentar de productie, importa prea multe produse agroalimentare si ar putea ajunge, in 2005, sa importe 85% din necesarul de astfel de produse. Importurile facute de Romania in sectorul produselor alimentare vin sa compenseze lipsurile productiei interne. In 2001, exporturile de produse alimentare si animale vii au fost de 433 milioane dolari, iar importurile de 1.207 milioane dolari, de trei ori mai mari decat exporturile. Romania a exportat in special animale vii - 28%, cereale si preparate pe baza de cereale - 22% si legume si fructe - 20%. In schimb, importurile sunt, in special, de produse alimentare prelucrate: bauturi si tutun - 15%, zahar si preparate de baza de zahar - 14%, carne si preparate din carne (in special carne de porc si pasare) - 15% si cereale si preparate pe baza de cereale - 15%. "Aproximativ jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural, unde ponderea autoconsumului este foarte ridicata; nivelul veniturilor majoritatii populatiei nu permite accesul la produsele scumpe din import", precizeaza studiul. Productia de sfecla de zahar a inregistrat cea mai drastica scadere, ajungand ca, in 2000, productia de zahar sa fie aproape de zece ori mai mica decat in 1990, adica 39 mii tone, comparativ cu 366 mii tone. La legume, cea mai mare parte din consumul populatiei este acoperita din productia interna, importurile reprezentand numai 7%, se mai arata in studiu. La fructe, importurile sunt mai ridicate - 20-25%, procentul provenind, in special, din importurile de fructe care nu pot fi cultivate in Romania - citrice, banane, dar si din fructe conservate si uscate. Laptele este singurul produs a carui productie a crescut constant - de la 41.195 mii hl in 1990 la aproape 50.000 mii hl in 2000 - desi numarul vacilor de lapte a scazut, dar a crescut productia medie, care a acoperit consumul populatiei. Nivelul relativ ridicat al productiei, corelat cu pretul accesibil, a dus la cresterea consumului mediu anual de la 144 litri/locuitor in 1990 la 193 litri/ locuitor in 2000.

Lumea satului - total nepregatita pentru primirea fondurilor SAPARD

In curand, peste Romania urmeaza sa se pravaleasca aproximativ jumatate de miliard de dolari, reprezentand alocatia SAPARD pentru finantarea proiectelor de dezvoltare rurala. Aceasta suma imensa va fi alocata comunitatilor locale din mediul rural. Conditiile in care aceste fonduri, ce pot efectiv schimba la fata lumea satelor, sunt insa adaptate standardelor europene, adica nu se admit concesii in obtinerea lor. Beneficiarii potentiali trebuie sa fie societati comerciale cu capital privat, sa nu actioneze ca intermediari si sa participe la finantarea proiectelor. Recent, premierul Adrian Nastase a tinut sa atraga atentia ca sunt necesare proiecte, ca banii de la SAPARD nu "cad" de sus. Nimic mai adevarat. Ne vom trezi cu bani si o sa stam sa ne uitam la ei. Riscul ca banii Comunitatii Europene sa nu poata fi folositi este urias, din cauza inexistentei, practic, a culturii antreprenoriale in mediul rural si nu numai. Autoritatile constientizeaza acest risc, care pune sub semnul intrebarii capacitatea viitoare a Romaniei de a gestiona fondurile structurale ale Uniunii Europene, cifrate la miliarde de euro. Un raport de evaluare privind rezultatele implementarii de programe speciale destinate stimularii activitatilor economice in zonele defavorizate este de-a dreptul descurajant. Programul Special "Sprijinirea activitatilor din mediul rural" a avut un buget modest, de doar 4,8 miliarde lei. Domeniile de activitate eligibile au fost perfect "digerabile", absolut adaptate mediului rural: cultura legumelor, cresterea animalelor, precum si prestari servicii pentru agricultura - mecanizare, chimizare, protectie. Beneficiarii acestui program urmau sa fie intreprinderile mici cu capital integral privat (sub 50 de salariati). Esecul a fost urias. Dintr-un numar de 38 de proiecte depuse, doar 5 au trecut de evaluare si selectie. Din acestea, doar 3 intreprinzatori au reusit sa finalizeze obiectivele cuprinse in proiect. Mai mult, potrivit evaluarii initiale, finalizarea celor 5 proiecte alese ar fi trebuit sa conduca la crearea unui numar de 46 de locuri de munca. Ei bine, s-au creat doar 9 astfel de locuri de munca. Ministrul Dezvoltarii si Prognozei, dl Leonard Cazan, urma sa prezinte acest raport emblematic in sedinta de guvern. Nu stim ce masuri va lua Executivul, insa se pune o intrebare foarte serioasa: daca lumea satului nu reuseste sa absoarba 4,8 miliarde lei, ajutor de stat nerambursabil, atunci cum o sa se descurce cu milioane de euro ? Oricum, daca acum nu se intreprinde nimic, esecul gestionarii fondurilor SAPARD de catre agentii economici din mediul rural este garantat suta la suta. Lumea satului trebuie familiarizata cu notiuni de care in prezent este absolut straina, ca de altfel, din pacate majoritatea agentilor economici de la noi, cum ar fi, de exemplu, planul de afac

Rigips Romania fuzioneaza cu Gypsum Turda

Rigips Romania va lansa in acest an produse care vor reduce pierderile de lucru la finisarea constructiilor si estimeaza ca piata produselor de gips-carton va creste cu 20-25% in acest an, au spus ieri oficialii companiei. Rigips va aduce pe piata romaneasca doua tipuri de ipsos care vor avea un timp de lucru de 45 de minute, comparativ cu timpul de lucru al produselor existente pe piata care este de 8-15 minute. Rigips Romania va fuziona in luna iulie cu fabrica Gypsum Turda, care este principalul furnizor roman de produse din ipsos si care este detinut tot de grupul britanic British Plasterboard Industries. Noua companie se va numi Rigips Romania. "In 2006-2007, estimam ca in Romania va fi folosit un metru patrat de gips-carton pe locuitor, ceea ce este o ratie buna", a spus ieri directorul general al companiei, Constantin Hariton. El a precizat ca, in 2001, piata acestor produse a crescut cu aproximativ 30%, atingand 0,4 metri patrati pe cap de locuitor. In ceea ce priveste vanzarile Rigips, panourile de gips-carton au reprezentat in mod constant jumatate din totalul vanzarilor, restul reprezentand vanzari de plafoane, profile, montanti, materiale de finisaje si accesorii.

Curtea de Conturi - control "la sange" in Ministerul Finantelor

De cateva zile, Curtea de Conturi se afla in control la Ministerul Finantelor. "Am demarat un control dur la acest minister privind activitatea generala. Ne intereseaza in mod deosebit modul de acordare a esalonarilor si amanarilor la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare", ne-a declarat Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi. Ministerul Finantelor acorda esalonari si amanari la plata impozitelor, taxelor, pe o perioada de timp indelungata (4-5 ani), in conditiile in care Legea 72/1996 prevede ca "exercitiul bugetar este anual", sustine Saguna. In opinia sa, "asa cum veniturile se realizeaza si cheltuielile se efectueaza intr-un an si esalonarile, amanarile la plata datoriilor trebuie sa se acorde in cursul aceluiasi an". Pe de alta parte, potrivit Ordonantei 11/1996, Ministerul Finantelor are dreptul sa acorde doar amanari si esalonari la plata impozitelor, taxelor. "Reesalonarile sunt ilegale", precizeaza presedintele Curtii de Conturi, care a dispus un control dur la Ministerul Finantelor. El este nemultumit si de faptul ca "nu exista colaborare intre MF si Curtea de Conturi". "In ultimii 9 ani, Curtea de Conturi a transmis la Finante propunerea de proiect de buget propriu pe anul urmator. Reprezentantii MF au adus modificari fara sa consulte si Curtea de Conturi, ceea ce nu este corect", spune Saguna. Incepand din acest an, Curtea de Conturi va transmite proiectul de buget la Parlament. "Orice modificare pe marginea acestuia ni se va aduce la cunostinta", urmand sa se realizeze cu consultarea noastra", mai spune presedintele Curtii de Conturi. Controlul care se desfasoara la MF nu se anunta de durata, presedintele Saguna dorind sa scoata cat mai repede la lumina ilegalitatile savarsite de reprezentantii MF.