Banca Nationala vrea sa taie apetitul pentru creditele in valuta

Una calda, una rece. Asa ar putea fi tradusa decizia Consiliul de Administratie al BNR, de crestere a ratelor rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale de la 22 la 25 la suta si reducere a celor in lei de la 22 la 18 la suta. Prin acest "dus scotian" administrat bancilor comerciale, BNR incearca sa tempereze apetitul prea mare al pietei pentru creditele in valuta, trasferand o parte din acesta catre imprumuturile in lei. Practic, BNR vrea sa faca imprumuturile in valuta mai scumpe, iar pe cele in lei mai ieftine. "In perioada imediat urmatoare prevad o scadere a dobanzilor la lei si o crestere a celor la valuta", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). El spune ca bancile care au expunere mare pe valuta (adica au dat multe credite in valuta) "vor avea de suferit, nu intr-un sens care sa le creeze probleme dar va exista, temporar, un impact asupra profitabilitatii". O alta problema este ca masura BNR se poate rasfrange in deprecierea cursului leu-dolar, deoarece, daca piata va continua sa ceara credite in valuta, bancile isi vor completa resursele prin cumparari de valuta, fapt ce va crea presiune asupra cursului de schimb. "Noi, bancile comerciale, trebuie sa ne adaptam la piata si sa servim clientii, indiferent de politica monetara a BNR", a punctat Ghetea. La randul sau, Dan Pascariu, presedintele HVB Romania, afirma ca "nu era nevoie de o crestere a rezervelor minime obligatorii in valuta, reducerea celor in lei fiind suficienta". Pascariu spune ca masura BNR este pur administrativa, ceea ce nu confera garantia ca va avea impactul dorit. "Daca se doreste scaderea creditelor in valuta, trebuie umblat la fundamentele economiei, la reducerea inflatiei si la reducerea dobanzilor nominale in lei", a punctat presedintele HVB Romania. "Intrevad pericolul ca, intr-o perioada in care dobanzile la valuta au atins un nivel istoric foarte scazut iar din 2003 se vor ridica o serie de restrictii privind fluxurile de capital, sa asistam la o scadere a depozitelor in valuta", a adaugat Pascariu. Hotararea BNR survine pe fondul unui nou "val" de reducere a dobanzilor la depozitele in lei si al cresterii ponderii creditelor in valuta la 63 la suta din totalul creditelor neguvernamentale, aceasta situatie ingrijorand oficialii BNR, mai ales in contextul unei anticipate deprecieri a cursului leu-dolar. "Exista doua intrebari fundamentale: care este probabilitatea sa existe un pericol pe termen scurt si cat de sustenabila este politica de apreciere a leului"?, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Daianu. In cazul primei intrebari, el apreciaza ca "nu avem de-a face cu un pericol iminent", pentru ca bancile au folosit cu predilectie resurse interne si nu sunt supraexpuse. In al doilea caz, Daianu afirma ca, in conditiile in care diferenta intre dobanzile la lei si cele la valuta este inca mare, iar inflatia este inca ridicata, este posibil sa avem intrari mari de capital, ceea ce va crea o presiune si mai mare asupra cursului de schimb, Bancii Nationale fiindu-i foarte greu sa sterilizeze surplusul de lichiditate.

Guvernul reduce presiunea fiscala asupra fortei de munca

n sedinta Executivului din 31 octombrie a.c. a fost aprobata o ordonanta de urgenta care vizeaza reducerea presiunii fiscale asupra fortei de munca, in vederea incurajarii investitorilor de a infiinta noi locuri de munca, precum si crearea posibilitatii de majorare a castigurilor salariale nete ale angajatilor cu consecinte asupra pietei fortei de munca. Ordonanta prevede o serie de modificari care au fost luate in considerare la constructia bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale pentru anul 2003, dintre care mentionam: * eliminarea cotei de 2% prevazuta in Ordonanta de Urgenta 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap; * reducerea de la 7% la 6,5% a cotei reprezentand contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de asigurati, prevazuta de Legea asigurarilor sociale de sanatate 145/1997; * reducerea de la 5% la 3,5% a cotei reprezentand contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj datorata de angajatori, potrivit Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca; * reducerea de la 6% la 4,5% a cotei reprezentand contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj datorata de persoanele asigurate, in baza contractului de asigurare pentru somaj, conform Legii 76/2002; * cota de contributie individuala de asigurari sociale, prevazuta in Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, este de 9,5% indiferent de conditiile de munca; * Ordonanta Guvernului 29/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic va fi modificata si va prevedea ca "valoarea taxei de dezvoltare este de 9% din tarifele energiei electrice si de 2% din tarifele energiei termice livrate consumatorilor din economie, cu exceptia consumatorilor casnici"; * includerea, incepand cu anul 2003, la bugetul de stat a disponibilitatilor la Fondul special al drumurilor publice si la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic; * desfiintarea, incepand cu 1 ianuarie 2003, a fondului "Dezvoltarea agriculturii romanesti". Ordonanta de urgenta urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2003.

Agentia Fitch a imbunatatit calificativele BCR, BERD si UniCredit Romania

Agentia de evaluare financiara Fitch a imbunatatit, joi, calificativele pe termen lung pentru Banca Comerciala Romana (BCR), Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si UniCredit Romania S.A. (fosta Demirbank) de la "B+" la "BB-", se arata intr-un comunicat al agentiei. Revizuirea este o consecinta a modificarii, la 30 octombrie, a ratingului Romaniei pentru datoria pe termen lung in valuta, de la "B" plus" la "BB minus". In cazul celor trei calificative, perspectiva este stabila. Celelalte ratinguri ale institutiilor romanesti (rating "B" pe termen scurt, calificativele de sprijin "4T" pentru BCR, "3T" pentru BRD si UniCredit Romania, si ratingul individual "D" al BCR si UniCredit Romania), nu au fost afectate de modificarea calificativelor pe termen lung. BCR, al carei actionar majoritar este statul roman, reprezinta, potrivit Fitch, cea mai importanta banca din Romania, detinand 31% din totalul activelor bancare. BRD este a doua mare institutie din sistemul bancar romanesc, cu 16% din totalul activelor, si este controlata de grupul francez Societe Generale, care dispune de ratingul pe termen lung "AA". UniCredit Romania are o retea formata din 12 sucursale, grupul bancar UniCredito Italiano (UCI) detinand 82,5% din actiunile sale. Ratingul pe termen lung acordat Unicredito Italiano de catre Fitch este "AA-".

Bulgaria are un nou operator aerian de stat

Agentia de turism Balkan Air Tour, aflata in proprietatea aeroportului Sofia, a devenit noua companie nationala aeriana a Bulgariei, cu capital in intregime de stat, potrivit publicatiei electronice novinite.com. Noul operator aerian va prelua cursele fostei companii Balkan Airlines, aflata in lichidare, in baza unui acord incheiat cu Ministerul Transporturilor. Acordul prevede semnarea unui contract intre cele doua firme de transport aerian, prin intermediul caruia Balkan Air Tour va angaja numai fosti salariati ai Balkan Airlines, aflati in functie inainte de data de 14 februarie 2001. Creditorii Balkan Airlines au respins, marti, planul de redresare propus de administratorii transportatorului bulgar, deschizand calea pentru lichidarea acestuia. Infiintata in 1947, compania nu si-a putut desfasura activitatea timp de doua luni, in prima parte a anului trecut, din cauza datoriilor neplatite, iar de la acea data soarta sa a fost umbrita de numeroase incertitudini. Din martie 2001, operatorul aerian a functionat sub administrare judiciara, fiind condus de administratori numiti de instanta.

Statul isi muta banii dintr-un buzunar intr-altul

Evolutia ratei inflatiei estimata pana la sfarsitul anului ca fiind mai redusa cu 2 la suta decat prognoza initiala a afectat veniturile bugetare. Pentru a se pastra deficitul bugetar la 2,9 la suta din PIB, Ministerul Finantelor a decis o noua rectificare bugetara. Atat veniturile, cat si cheltuielile bugetare au fost reduse. Prin rectificare, cheltuielile bugetului de stat, pe sold se diminueaza cu 662,6 miliarde lei prin reducerea cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, diminuarea cheltuielilor privind cofinantarea fondurilor europene nerambursabile si echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat (BAS). De fapt, cele 2.582 miliarde lei transferate din bugetul de stat la BAS, reprezinta cea mai importanta suma a rectificarii decise la ultima sedinta de guvern. Cheltuielile cu cofinantarea fondurilor europene scad cu 2.435,4 miliarde lei. Bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate a fost majorat, atat la venituri, cat si la cheltuieli, cu 300 miliarde lei, in timp ce bugetul fondului special al drumurilor publice a fost diminuat la venituri cu 3.000 miliarde lei, iar la cheltuieli cu 2.000 miliarde lei. Din punct de vedere al principalilor ordonatori de credite, s-au luat de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Finantelor un total de 525 miliarde lei, care vor fi redistribuite Ministerului de Interne, Ministerului Industriilor, Ministerului Sanatatii, Ministerului Justitiei si Ministerului Culturii. Tot in urma rectificarii, autoritatile locale au bugete majorate, prin defalcarea unor venituri din impozitul pe venit si TVA. Din aceste surse, 630,8 miliarde lei sunt destinate subventionarii energiei termice, 500 miliarde lei sunt destinate invatamantului preuniversitar de stat, 1,2 miliarde lei pentru crese, 15,1 miliarde lei pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului si 183,4 miliarde lei pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap.

Fostul director financiar al Enron - 78 de capete de acuzare

Fostul director financiar al grupului energetic Enron, Andrew Fastow, trebuie sa raspunda pentru 78 de capete de acuzare, printre care cea de frauda, spalare de bani si alte fapte ilegale care i-au adus venituri semnificative, informeaza Reuters. Lista acuzatiilor ce se aduc fostului membru din conducerea Enron a fost definitivata la numai 30 de zile dupa ce autoritatile federale au inaintat o plangere in acest sens, la inceputul lunii octombrie. Potrivit procurorilor americani, Fastow a fost unul dintre principalii actori in conspiratia la care au participat si alti membri din conducerea Enron, prin care acestia au manipulat rezultatele financiare ale companiei incepand din anul 1997 si s-au imbogatit de pe urma operatiunilor ilegale. Anchetatorii federali au descoperit ca Fastow a efectuat o serie de manevre ilegale prin care a incercat sa amageasca firmele de investitii de pe Wall Street, agentiile de evaluare financiara si alte companii de profil, "pentru a crea impresia ca el si membrii conducerii Enron sunt capabili sa contribuie eficient la succesul companiei energetice". De asemenea, procurorii l-au acuzat pe Fastow ca si-a atribuit sute de mii de dolari din fondurile Enron, prin transferuri financiare efectuate pe numele sotiei sale sau pe al altor membri ai familiei. Potrivit regulamentului federal, fostul director financiar risca sa fie trimis la inchisoare pentru o perioada cuprinsa intre 30 de ani si pe viata, daca va fi gasit vinovat pentru toate cele 78 de capete de acuzare.

Hackerii printre noi

Week-end-ul trecut s-au incheiat, in Bucuresti, filmarile la "Hacker", un nou serial de televiziune, coproductie Europolis Film - TVR Cinema. Regizat de Alexandra Gulea (aflata la debut in lungmetraj) si de Stere Gulea, dupa un scenariu scris de Cristi Puiu (autorul apreciatului film "Marfa si banii") si Razvan Radulescu, serialul se adreseaza in special tinerilor, subiectul fiind inspirat din problemele cu care se confrunta multi dintre acestia in Romania de azi. Pe parcursul celor 6 episoade, a cate 52 de minute fiecare, spectatorii vor putea urmari povestea unor studenti la Politehnica - Mihai, Marian, Marius - care incearca sa-si castige existenta prin mijloace ilegale. Metoda este una simpla: identificandu-i pe "hackerii" care vand marfa cumparata ilegal, prin spargerea cartilor de credit, de pe Internet, cei trei ii jefuiesc, mizand pe faptul ca acestia nu-i vor putea reclama la Politie. In momentul in care il jefuiesc pe un apropiat al unei grupari interlope, ei se transforma din vanatori in vanati. Descoperiti, vor fi somati sa inapoieze ceea ce furasera, iar apoi santajati sa devina distribuitori de droguri. Pusi in fata unei situatii limita, fiecare va decide in ce fel raspunde provocarii. "Filmul este o incercare de a ne intoarce fata si catre spectatorii tineri. E o tentativa de a-i prezenta in contextul social al anilor in care ne aflam, context care ofera posibilitati reduse de a-ti castiga existenta la vedere. Nu vrem sa judecam si sa dam sentinte. E mai degraba o privire atenta, intelegatoare si nu una moralizatoare", spune Stere Gulea, prezentandu-si filmul. Serialul aduce insa surprize nu numai la nivelul subiectului, ci si la cel al distributiei. Alaturi de actori cunoscuti precum Victor Rebengiuc, Rodica Negrea, Dan Condurache, Gheorghe Visu, sunt prezenti, in rolurile principale, cativa tineri actori neprofesionisti: Mihai Smarandache, Marian Adochitei, Ionut Ghinea (cei trei studenti), Andreea Vizitiu si Raluca Iani. Solutia a fost preferata, potrivit lui Stere Gulea, din nevoia de a asigura filmului "o doza de prospetime, firesc si natural, uneori greu de obtinut cu tinerii actori profesionisti". Pentru cele 312 minute de serial s-a filmat timp de 74 de zile, cu un buget de 280 de mii USD. Dupa ce va depasi si etapele de post-productie, serialul va putea fi urmarit de spectatorii TVR 1 in primavara lui 2003.

Minciuni devastatoare, minciuni pioase

Nu cred ca se va incumeta cineva, vreodata, sa ne spuna cand este mai nimerit sa primesti vestea mortii cuiva, dar un festival imi pare cea mai trista imprejurare pentru a afla disparitia unui cineast. Joi, conferinta de presa a lui Carlos Saura a inceput cu: "Doamnelor si domnilor, a murit Juan Antonio Bardem". Tinerii il stiu astazi din cinemateci. Pentru cei care ne faceam frenetica, dar si atat de dificila noastra ucenicie cinefila la sfarsitul anilor '50 si inceputul deceniului urmator, autorul filmelor "Moartea unui ciclist", "Strada mare" - premiate de mari festivaluri - a insemnat cunoasterea unui cinematograf rupt de conformism si anchilozarea academica. Numele lui Bardem, al colegului sau Berlanga (caruia i-a fost coautor in scrierea scenariului pentru "Bun venit, domnule Marshall") era inextricabil legat in epoca de modernitate, indrazneala, noutate. A ramas, toata viata, credincios unei anumite idei despre arta careia i s-a dedicat, conform careia cinematograful este: ..."fals din punct de vedere social, infirm din punct de vedere intelectual, nul ca estetica si rahitic ca industrie". Nu prea vad ce ar trebui schimbat aici, daca vrem sa avem imaginea filmului care merita cu adevarat sa-i consacram iubirea si timpul nostru. Festivalurile incearca sa ni-l aduca mai aproape. Uneori, din bunele intentii cu care s-a plecat la drum ramane doar urma lor, alteori fagaduintele sunt tinute pana la capat, dupa cum se intampla ca emotia sa rasara de unde nu te astepti. Peter Mullan, cunoscut mai ales ca autor (scotian) multi premiat, a venit in Spania inarmat cu "Leul de aur" obtinut la Venetia pentru "Magdalene Sisters" a carui regie o semneaza, dar si fara acest argument tot ne-ar fi ravasit. O umanitate atat de umilita, desfigurata de intoleranta, cruzimea autoritatilor bisericii catolice din Irlanda, nu s-a mai vazut de mult pe ecrane. Alte nume mari nu au ezitat sa accepte inscrierea in competitie. Printre ei se numara Zhang Yimon, seful celei de "a cincea generatii" de cineasti chinezi, un obisnuit al celor mai prestigioase distinctii, autor acum al unei tandru-comice istorii despre nevoia de iluzii sau de "minciuni pioase", daca vreti, "Happy Times". Paolo si Vittorio Taviani au ecranizat "Invierea" lui Tolstoi in tonalitatile unei melodrame ce pare a se petrece, in buna parte, in Toscana draga lor, nu in Rusia. Asa cum spuneam, necunoscutii - pana acum - sunt in stare de surprize", ne-au convins vazand debutul lui Diego Arsuaga din Uruguay "Ultimul tren", poate vom repeta experienta cu Laetitia Colombani (Franta), al carei film "A la folie... pas du tout" ("Ma iubeste, nu ma iubeste...) beneficiaza de prezenta celei care a fost fabuloasa Amelie, micuta zana din Montmartre, actrita Audrey Tautou. Va face, oare, si acum, vreo minune?

Marius Mihalache - cu tambalul la Scala din Milano

Va inchipuiti cum suna "Ciuleandra" in ritm de bossa-nova? Dar intr-o versiune exploziva, jazz-rock? Marius Mihalache le-a reusit pe amandoua, cantand la tambal. Instrument cu care ataca folclor, jazz si muzica clasica si care nu mai suna asa cum il stie toata lumea, "de la nunti". Tambalul a capatat, sub mainile acestui tanar virtuoz, noblete. - Ai cantat Rahmaninov si Schubert la tambal la Scala din Milano, e un fapt neobisnuit pentru acea scena. Cum s-a intamplat? - Era prin '91, ajunsesem acolo cu un ansamblu folcloric. Habar n-aveam unde sunt, daca e casa de cultura sau altceva, eram un copil. Concertul nostru dura cam o ora, iar cei de la Scala aveau de umplut un spatiu de o ora si jumatate. S-au intrebat: "Ce mai bagam?" Auzisera ca eu cant muzica clasica si au decis sa am un recital. A venit directorul, mi-a spus sa-mi schimb camasa (eram in costum popular) si sa ma duc sa cant ceva, ce stiu eu, juma' de ora. Aveam senzatia ca l-a luat pe primul pe care il intalnise pe culoar. M-am trezit cantand. Tot nu stiam unde ma aflu. Am vazut loje, lume foarte eleganta, dar am crezut ca asa e la Milano. Dupa recital, in traditia locului, artistii stau de vorba, in foaier, cu publicul. Cineva m-a intrebat cum e sa canti la Scala. "Dar ce, eu am cantat vreodata acolo? Poate, intr-o zi, cand voi fi celebru, ma va ajuta Dumnezeu sa ajung la Scala". Pentru mine, Scala echivala cu Marte, cu o cariera asigurata. Abia in clipa in care mi s-a spus limpede unde cantasem mi s-au inmuiat genunchii. Mai bine ca nu mi-au spus inainte de recital, de emotii as fi luat-o la fuga. - Te afli intr-o perioada foarte buna a carierei tale, ai o multime de colaborari si proiecte. Ce-ti mai doresti sa ti se intample, in viitor? - Imi doresc sa scapam de kitsch-urile muzicale, iar lumea sa se indrepte spre arta. Sa simta emotia celui de pe scena, sa-l recunoasca pe cel nascut pentru arta. N-as fi crezut ca voi ajunge sa cant in Romania cu Tandarica, pe stadioane, pentru zeci de mii de oameni. Cantam jazz-fusion pentru un public de dance si hip-hop, in concerte cu artisti amestecati. I-am spus lui Ovidiu: "S-ar putea sa luam bataie..." Reactia a fost nemaipomenita, am comunicat minunat, pusti care pana atunci se agitau, s-au asezat pe jos si au ascultat intr-o liniste deplina. Cand am terminat, au izbucnit strigate, urale, erau in delir. E total gresit sa se plece de la premisa ca publicul roman inghite orice, e incult si stupid. Nu i se da muzica de calitate. Ovidiu si cu mine facem o muzica grea, dar are priza, pentru ca omul simte cand tu canti pentru el. Fiecare ascultator se simte important, chiar daca nu ne poate fredona, in drum spre casa, melodiile. Daca-i dai ceva de valoare, pe langa piese de duzina, va sti sa aleaga. E normal sa existe si muzica de-o vara, de-o saptamana, de trei zile. Dar trebuie sa acordam importanta artei. Spectacolul "Radacini", realizat cu Teodora Enache si Lucian Maxim, a fost creat pe acest principiu: valoare, arta, performanta. A existat o perioada de confuzie in muzica de la noi, trebuie acum sa se sfarseasca. Lucrurile incep sa se aseze. Exista si in alte parti rebuturi, dar valorile sunt protejate printr-un fel de lege nescrisa. Ar fi timpul sa se intample si aici acelasi lucru. Textul integral in Adevarul literar si artistic)

In noiembrie, la Muzeul National de Arta al Romaniei

Dupa programele educative lansate la Muzeul National de Arta al Romaniei, Asociatia Prietenilor MNAR continua seria de manifestari in care salile muzeului sa fie puse in valoare din mai multe perspective. Gala extraordinara de dans, "Weddings of the Arts", sustinut de Teatrul de Balet Oleg Danovski din Constanta (miercuri, 6 noiembrie, ora 19, Sala Auditorium) si ciclul de filme "Fatete ale artei", apartinand Arhivei Nationale de Filme sunt cele doua propuneri pentru luna noiembrie. Stefan Luchian (Romania, 1981), Amadeus (SUA, 1984), Moulin Rouge (SUA - Marea Britanie, 1953), Rembrandt (Marea Britanie, 1963) - sunt filmele care vor putea fi vizionate intre 7 si 21 noiembrie. Fiecare va fi urmat de un documentar, realizat in Romania: Mainile pictorilor, Geometrie ascunsa, Ars Longa, Cinci pictori contemporani. Programul dedicat proiectiilor cinematografice se va desfasura pana in iunie 2003, in Sala Auditorium, intrarea publicului, cel putin pentru filmele lunii noiembrie, fiind libera.