sâmbătă, 21 februarie 2009

Fostii mineri de la Remin sunt principalii investitori in turismul maramuresean

Fostii ortaci maramureseni pompeaza bani seriosi in sectorul turistic. Ultimele statistici intocmite la nivel de judet arata ca foarte multi dintre ei au investit banii castigati prin disponibilizare in agropensiuni turistice si ca acum invata sa le conduca dupa cerintele Uniunii Europene. Cursurile de reorientare profesionala pe care Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) le organizeaza sunt in majoritate pe acest segment de activitate pentru ca fostii mineri nu prea vor sa auda de alte meserii.
Sunt si care decid sa plece din tara sau sa lucreze intr-un alt sector de activitate dar care isi trimit sotiile sau copiii la cursuriile de turism ca sa fie siguri ca agropensiunile pe care vor sa le deschida sau pe care le-au inaugurat deja vor fi administrate corespunzator.

Cursuri la cererea ortacilor disponibilizati
Specialistii AJOFM Maramures arata ca fostii mineri sunt cei care solicita organizarea de cursuri pe linie de turism. “Vor atestate care sa le dea posibilitatea sa lucreze in domeniu. Cea mai mare cerere e in localitatile Borsa si Cavnic, dar si la Baiut si in Baia Mare. La Borsa am organizat cinci astfel de cursuri si mai avem in pregatire unul”, afirma directorul executiv adjunct al institutiei, Flaviu Dragomir.

Seful AJOFM a aratat ca ortacii le-au adresat foarte multe cereri si pentru a se specializa in domeniul constructiilor. ”La Cavnic avem in desfasurare trei astfel de cursuri, iar unul la Borsa. Tot la cererea fostilor ortaci am organizat si cursuri de crestere a animalelor, respectiv de cultivare a plantelor si legumelor. Acestea au loc in Baia Sprie, dar e posibil sa fie extinse si in alte localitati.”

Afacerile in turism reprezinta singura speranta a zonelor miniere
Presedintele Partonatului de Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania, Livia Sima, sustine ca mare parte din investitiile facute in sectorul turistic al Maramuresului apartin fostilor angajati de la Remin.

“Este vorba de microafaceri si nu de marile hoteluri sau pensiuni. Minerii mai batrani au avut si ceva bani de-o parte peste care au pus sumele din disponibilizari si si-au facut cate o agropensiune. Cei mai tineri au fost ajutati de parinti… Care cum a putut. Oricum numarul fostilor ortaci care s-a orientat inspre activitatea de turism este foarte mare. Toti banii lor sunt investiti in case pentru ca turismul e singura lor speranta.”

Livia Sima precizeaza ca multi dintre disponibilizati si-au trimis sotiile si copiii la cursuri ca sa aiba atestatele necesare
desfasurarii unei activitati turistice. ”Asociata de Dezvoltare si Promovare in Turism impreuna cu CEDES desfasoara anual cursuri de pregatire in Maramures. Sunt de regula doua transe, adica in jur de 600 de persoane pe an, dintre care jumatate sunt fosti mineri sau apropiati ai acestora”, sublinieaza Sima.

Maramuresul detine cele mai multe agropensiuni din tara
Atat specialistii AJOFM, cat si cei de la asociatia de dezvoltare in turism au aratat ca fostii mineri maramureseni vor sa afle tot ce inseamna norme europene in domeniu ca sa nu riste sa isi vada afacerile inchise.

“Cer detalii despre ceea ce au de facut, despre finantarile din fonduri structurale. Din discutiile cu ei reiese ca se stie de posibilitatea de a demara proiecte pentru dezvoltarea rurala dar informatiile nu sunt suficiente pentru ca oamenii se blocheaza in faza de inceput si nu stiu ce trebuie sa mai faca”, declara Livia Sima.

Ea spune ca Maramuresul are la aceasta ora cea mai mare retea de pensiuni agroturistice din tara – peste 400 – si ca aproape toate sunt aliniate la cerintele europene. “Doar 27 de judete au agropensiuni, iar numarul total e de aproximativ 5.000. Daca e sa se faca un control in Maramures sunt convinsa ca foarte putine dintre ele ar fi inchise pentru ca taranii, chiar daca multi dintre ei sunt fosti mineri, au respectat normele atunci cand si-au deschis pensiuni. Cerintele la atestare nu s-au schimbat dupa integrare. Li s-au cerut de la inceput vase speciale, de exemplu. Acum exista insa un control mai sever”, concluzioneaza presedintele patronatului de turism rural din Romania.