upă ce Marian Bucurescu a demisionat, luni, din funcţia de antrenor principal al formaţiei CS Otopeni, conducerea prim-divizionarei a şi anunţat un înlocuitor pentru acesta. Tehnicianul Liviu Ciobotariu este noul
antrenor al echipei, cel alături de care gruparea din Otopeni a promovat în prima
ligă.
Bucurescu a demisionat pe cale amiabilă, motivul despărţirii sale de CS Otopeni dorindu-se a fi un avertisment şi protest vis-a-vis de ultimele arbitraje la care a fost supusă echipa.
Marian Bucurescu a fost numit în funcţia de antrenor principal al echipei CS Otopeni la 8 septembrie 2008, aminteşte Mediafax. La venirea ca antrenor principal, Bucurescu a găsit echipa pe ultima poziţie a clasamentului, acum CS Otopeni fiind situată pe locul al 15-lea al Ligii I, cu nouă puncte.
luni, 20 iulie 2009
Alexandru Tudor va oficia derby-ul grupei A din Cupa UEFA: Schalke 04 - Manchester City
upă ce a condus Barcelona - Basel în Liga Campionilor, arbitrul Alexandru Tudor a fost desemnat să conducă acum la centru derby-ul Grupei A în Cupa UEFA, dintre Schalke 04 şi Manchester City, meci ce se va disputa pe arena AufSchalke, din Gelsenkirchen, informează site-ul UEFA. Alexandru Tudor va fi ajutat la cele două linii de asistenţii Aurel Oniţa şi Cristian Nica, în timp ce arbitru de rezervă va fi Sorin Corpodean.
Delegatul din partea UEFA la acest joc va fi italianul Sergio Di Cesare, în timp observatorul pentru arbitri va fi Laszlo Vagner din Ungaria.
Schalke 04 - Manchester City se va disputa joi, de la ora 20:00. În clasament, nemţii se află pe primul
loc, cu 4 puncte, după două meciuri disputate, în timp ce englezii se află pe locul secund, cu 3 puncte, dar cu o singură partidă jucată.
Delegatul din partea UEFA la acest joc va fi italianul Sergio Di Cesare, în timp observatorul pentru arbitri va fi Laszlo Vagner din Ungaria.
Schalke 04 - Manchester City se va disputa joi, de la ora 20:00. În clasament, nemţii se află pe primul
loc, cu 4 puncte, după două meciuri disputate, în timp ce englezii se află pe locul secund, cu 3 puncte, dar cu o singură partidă jucată.
Alberto Tomba, invitat de onoare la o competiţie de schi în România
Fostul schior italian Alberto Tomba, multiplu medaliat olimpic şi mondial, este invitat de onoare la Cupa FRSB FIS la schi, care se va desfăşura în Azuga, în perioada 23-24 ianuarie 2009, a declarat pentru MEDIAFAX, Dan Măluşel, membru al Biroului
Federal al FRSB.
"Tomba va sta trei zile în România. Prin aducerea lui la această competiţie înscrisă în calendarul federaţiei internaţionale de specialitate, vrem să promovăm dezvoltarea sporturilor de iarnă în staţiunile din România", a spus Măluşel.
Alberto Tomba, 42 de ani, s-a retras din competiţiile de schi în 1998. Acesta a practicat schiul profesionist timp de peste 20 de ani, a câştigat trei medalii de aur la Jocurile Olimpice, două la Calgary, în 1988, la slalom şi slalom uriaş, şi una la Albertville, în 1992, la slalom uriaş.
Tomba mai are în palmares două medalii de argint la Jocurile Olimpice, două medalii de aur la Campionatele Mondiale din 1996, din Sierra Nevada.
El a devenit primul
schior care a câştigat cel puţin o etapă de Cupa Mondială timp de 11 ani consecutiv.
În cadrul competiţiei de la Azuga se vor desfăşura probele de slalom şi slalom uriaş.
Federal al FRSB.
"Tomba va sta trei zile în România. Prin aducerea lui la această competiţie înscrisă în calendarul federaţiei internaţionale de specialitate, vrem să promovăm dezvoltarea sporturilor de iarnă în staţiunile din România", a spus Măluşel.
Alberto Tomba, 42 de ani, s-a retras din competiţiile de schi în 1998. Acesta a practicat schiul profesionist timp de peste 20 de ani, a câştigat trei medalii de aur la Jocurile Olimpice, două la Calgary, în 1988, la slalom şi slalom uriaş, şi una la Albertville, în 1992, la slalom uriaş.
Tomba mai are în palmares două medalii de argint la Jocurile Olimpice, două medalii de aur la Campionatele Mondiale din 1996, din Sierra Nevada.
El a devenit primul
schior care a câştigat cel puţin o etapă de Cupa Mondială timp de 11 ani consecutiv.
În cadrul competiţiei de la Azuga se vor desfăşura probele de slalom şi slalom uriaş.
Criza financiară ar putea afecta Cupa Mondială din Africa de Sud
IFA şi-a exprimat, astăzi, îngrijorarea asupra faptului că actuala situaţie economică mondială ar putea avea un impact negativ asupra numărului suporterilor care vor asista la Cupa Mondială din Africa de Sud, în 2010, scrie Reuters.
Horst Schmidt, consultantul FIFA în cadrul organizării viitoarei Cupe Mondiale, a spsu că promovarea intensă a turneului în următoarele luni este vitală pentru convingerea suporterilor să călătorască la turneul dintre 11 iunie şi 11 iulie 2010.
"Este o reală îngrijorare faptul că suporterii străini nu vor veni în numărul aşteptat", a spus Schmidt, organizatorul şef al Cupei Mondiale din Germania, din 2006 şi supravechetorul Cupei Mondiale din 2010. Africa de Sud estimează că 450.000 de vizitatori vor călători pentru turneul final din 2010, deşi cifrele anunţate de oficialii competiţiei variază între 300.000 şi 900.000 de turişti.
"Este foarte important să promovăm competiţia în următoarele luni. Sperăm că susţinătorii fotablului sunt încă dispuşi să călătorească. Este important ca aceştia să îşi urmeze echipele pe care le susţin şi să participe la eveniment", a spus Schmidt, în cadrul deschiderii convenţiei internaţionale de afaceri Soccerex.
Omologul sud african al lui Schmidt, Danny Jordaan, a spus că rezultatele bune în meciurile de calificare pentru echipe europene ca Anglia, Italia, Germania şi Olanda ar putea aduce un număr mare de vizitatori în Africa de Sud, în 2010.
"Acestea sunt echipele cu un bazin foarte mare de susţinători. Chiar dacă aceşti suporteri au mai puţini euro
sau lire starline în buzunar, ei vor beneficia cel mai mult datorită cursului de schimb", a spus Jordaan, adăugând că "Africa de Sud a devenit o destinaíe ieftină, însă principalul motiv al suporterilor de a face deplasarea pentru Cupa Mondială va fi evoluţia echipei pe care o susţin".
Jerome Valcke, secretarul general al FIFA, a declarat că dacă situaţia economică actuală s-ar fi întâmplat acum 18 luni, organizarea Cupei Mondiale ar fi fost pusă sub semnul întrebării. "Din fericire, majoritatea lucrărilor au fost finalizate. Însă se poate constata o creştere a a costurilor într-o perioadă foarte grea pentru Africa de Sud. FIFA face tot posibilul pentru a limita numărul cerinţelor faţă de statul african", a spus Valcke.
Horst Schmidt, consultantul FIFA în cadrul organizării viitoarei Cupe Mondiale, a spsu că promovarea intensă a turneului în următoarele luni este vitală pentru convingerea suporterilor să călătorască la turneul dintre 11 iunie şi 11 iulie 2010.
"Este o reală îngrijorare faptul că suporterii străini nu vor veni în numărul aşteptat", a spus Schmidt, organizatorul şef al Cupei Mondiale din Germania, din 2006 şi supravechetorul Cupei Mondiale din 2010. Africa de Sud estimează că 450.000 de vizitatori vor călători pentru turneul final din 2010, deşi cifrele anunţate de oficialii competiţiei variază între 300.000 şi 900.000 de turişti.
"Este foarte important să promovăm competiţia în următoarele luni. Sperăm că susţinătorii fotablului sunt încă dispuşi să călătorească. Este important ca aceştia să îşi urmeze echipele pe care le susţin şi să participe la eveniment", a spus Schmidt, în cadrul deschiderii convenţiei internaţionale de afaceri Soccerex.
Omologul sud african al lui Schmidt, Danny Jordaan, a spus că rezultatele bune în meciurile de calificare pentru echipe europene ca Anglia, Italia, Germania şi Olanda ar putea aduce un număr mare de vizitatori în Africa de Sud, în 2010.
"Acestea sunt echipele cu un bazin foarte mare de susţinători. Chiar dacă aceşti suporteri au mai puţini euro
sau lire starline în buzunar, ei vor beneficia cel mai mult datorită cursului de schimb", a spus Jordaan, adăugând că "Africa de Sud a devenit o destinaíe ieftină, însă principalul motiv al suporterilor de a face deplasarea pentru Cupa Mondială va fi evoluţia echipei pe care o susţin".
Jerome Valcke, secretarul general al FIFA, a declarat că dacă situaţia economică actuală s-ar fi întâmplat acum 18 luni, organizarea Cupei Mondiale ar fi fost pusă sub semnul întrebării. "Din fericire, majoritatea lucrărilor au fost finalizate. Însă se poate constata o creştere a a costurilor într-o perioadă foarte grea pentru Africa de Sud. FIFA face tot posibilul pentru a limita numărul cerinţelor faţă de statul african", a spus Valcke.
Spania a castigat pentru a treia oara Cupa Davisr
Echipa Spaniei a castigat pentru a treia oara Cupa Davis, in urma rezultatelor intregistrate, in acest week-end, in finala cu Argentina, desfasurata la Mar del Plata, scor 3-1, anunta Mediafax.
Spaniolii, care in urma primelor meciuri ale intalnirii conduceau cu 2-1, au obtinut trofeul dupa ce, duminica, Fernando Verdasco l-a invins pe Jose Acasuso, cu scorul de 6-3, 6-7 (3/7), 4-6, 6-3, 6-1.
Numarul unu mondial, spaniolul Rafael Nadal, nu a participat la finala de la Mar del Plata, astfel ca argentinienii erau considerati favoriti si isi doreau sa castige trofeul pentru prima
data.
In primul meci de simplu al intalnirii, disputat vineri, argentinianul David Nalbandian l-a invins, cu scorul de 6-3, 6-2, 6-3, pe spaniolul David Ferrer. Tot vineri, Feliciano Lopez (Spania) s-a impus, scor 4-6, 7-6, 7-6, 6-3, in fata argentinianului Juan Martin del Potro.
Sambata, perechea spaniola Feliciano Lopez / Fernando Verdasco a invins, cu scorul de 5-7, 7-5, 7-6, 6-3, cuplul argentinian Agustin Calleri / David Nalbandian.
Spania, care a mai castigat Salatiera de Argint in 2000 si in 2004, a devenit cea mai titrata natiune a acestui secol, devansand Rusia. In 2007, Salatiera de Argint a fost castigata de Statele Unite.
Spaniolii, care in urma primelor meciuri ale intalnirii conduceau cu 2-1, au obtinut trofeul dupa ce, duminica, Fernando Verdasco l-a invins pe Jose Acasuso, cu scorul de 6-3, 6-7 (3/7), 4-6, 6-3, 6-1.
Numarul unu mondial, spaniolul Rafael Nadal, nu a participat la finala de la Mar del Plata, astfel ca argentinienii erau considerati favoriti si isi doreau sa castige trofeul pentru prima
data.
In primul meci de simplu al intalnirii, disputat vineri, argentinianul David Nalbandian l-a invins, cu scorul de 6-3, 6-2, 6-3, pe spaniolul David Ferrer. Tot vineri, Feliciano Lopez (Spania) s-a impus, scor 4-6, 7-6, 7-6, 6-3, in fata argentinianului Juan Martin del Potro.
Sambata, perechea spaniola Feliciano Lopez / Fernando Verdasco a invins, cu scorul de 5-7, 7-5, 7-6, 6-3, cuplul argentinian Agustin Calleri / David Nalbandian.
Spania, care a mai castigat Salatiera de Argint in 2000 si in 2004, a devenit cea mai titrata natiune a acestui secol, devansand Rusia. In 2007, Salatiera de Argint a fost castigata de Statele Unite.
Torje, Ropotan şi Pulhac, amendaţi pentru că au petrecut după înfrângerea cu FC Braşov
reşedintele Consiliului Executiv al FC Dinamo, Nicolae Badea, a declarat, luni, pentru site-ul oficial al grupării "alb-roşii", că fotbaliştii Gabriel Torje, Adrian Ropotan şi Cristian Pulhac au fost amendaţi cu câte 5000 de euro
, deoarece au petrecut după înfrângerea cu FC Braşov.
"Ne confruntăm în cazul de faţă cu o atitudine neprofesionistă din partea celor trei jucători, o dovadă de indisciplină pe care nu o putem accepta! Nu se mai poate continua cu jumătăţi de măsură în teren
şi în afara terenului! Cei trei jucători au fost amendaţi, conform Regulamentului de Ordine Interioară, cu câte 5.000 de euro!", a precizat Nicolae Badea, pe site-ul www.fcdinamo.ro.
În schimb, antrenorul dinamovist Mircea Rednic a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, că toţi jucătorii au avut liber după meciul cu FC Braşov, de sâmbătă, şi că nu se pune problema unor sancţiuni. "Nu ştiu nimic de Torje, Ropotan şi Pulhac. Ropotan nici măcar nu a fost în lot, dar nu am auzit să se fi întâmplat ceva după meci. Toţi jucătorii, după meciul de la Braşov au avut liber. Poate s-or fi dus să bea un pahar undeva, e treaba lor, aveau liber. Dacă s-a întâmplat altceva eu nu ştiu. Nu se pune problema unor sancţiuni pentru că aveau liber şi puteau face orice în acea seară", a spus Rednic.
, deoarece au petrecut după înfrângerea cu FC Braşov.
"Ne confruntăm în cazul de faţă cu o atitudine neprofesionistă din partea celor trei jucători, o dovadă de indisciplină pe care nu o putem accepta! Nu se mai poate continua cu jumătăţi de măsură în teren
şi în afara terenului! Cei trei jucători au fost amendaţi, conform Regulamentului de Ordine Interioară, cu câte 5.000 de euro!", a precizat Nicolae Badea, pe site-ul www.fcdinamo.ro.
În schimb, antrenorul dinamovist Mircea Rednic a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, că toţi jucătorii au avut liber după meciul cu FC Braşov, de sâmbătă, şi că nu se pune problema unor sancţiuni. "Nu ştiu nimic de Torje, Ropotan şi Pulhac. Ropotan nici măcar nu a fost în lot, dar nu am auzit să se fi întâmplat ceva după meci. Toţi jucătorii, după meciul de la Braşov au avut liber. Poate s-or fi dus să bea un pahar undeva, e treaba lor, aveau liber. Dacă s-a întâmplat altceva eu nu ştiu. Nu se pune problema unor sancţiuni pentru că aveau liber şi puteau face orice în acea seară", a spus Rednic.
Liga I, etapa 16: Remiza in derbyul provinciei
erbyul provinciei a inceput cum nu se poate mai bine pentru echipa lui Dan Petrescu, intrucat Onofras a deschis scorul in minutul 4 dupa ce a fost excelent lansat de Mara. Atacantul ialomitean si-a pastrat calmul si l-a invins cu un sut la firul ierbii pe masivul Pantilimon, a carui inaltime nu i-a permis sa plonjeze in timp util. Gazdele au ramas in ofensiva, acelasi Onofras centrand periculos pentru Bilasco, insa fostul pitestean nu a putut relua in poarta lui Pantilimon. Replica timisoreana nu s-a lasat asteptata, iar Bucur a profitat de o greseala a apararii ialomitene, tintuita dupa o bara a lui Goga, restabilind egalitatea.
Prin inlocuirea lui Apostol cu Frunza, Urziceniul a castigat in plan ofensiv, ratand din nou o mare ocazie atunci cand Bilasco nu a putut profita de gafa lui Badoi, sutand din 4 metri in fundasul timisorean. Todoran si Frunza au avut golul victoriei in varful bocancului, doar lipsa de inspiratie in fata lui Pantilimon salvand un punct pentru Timisoara.
Partida s-a incheiat astfel la egalitate, un rezultat echitabil avand in vedere jocul prestat de cele doua echipe, un joc modern, in viteza, peste media Ligii I.
Unirea Urziceni – FC Timisoara 1-1 (Onofras ‘4 / Bucur ’28)
Unirea : Arlauskis - Bordeanu, Mehmedovic, Galamaz, Nicu - Gomez, Paduretu, Apostol (’46 Frunza), Mara (’77 Todoran) - Onofras, Bilasco (’85 Danalache). Rezerve : Grigore, Fernandes, Burns, Rusescu.
FC Timisoara : Pantilimon - Badoi, Luchin, Cisovsky, Latovlevici – Stancu (’88 Magera), Alexa, Borbely, Karamyan - Bucur, Goga (’68 Rusic). Rezerve : Popa, Bonfim, Abiodun, David Sanchez.
Prin inlocuirea lui Apostol cu Frunza, Urziceniul a castigat in plan ofensiv, ratand din nou o mare ocazie atunci cand Bilasco nu a putut profita de gafa lui Badoi, sutand din 4 metri in fundasul timisorean. Todoran si Frunza au avut golul victoriei in varful bocancului, doar lipsa de inspiratie in fata lui Pantilimon salvand un punct pentru Timisoara.
Partida s-a incheiat astfel la egalitate, un rezultat echitabil avand in vedere jocul prestat de cele doua echipe, un joc modern, in viteza, peste media Ligii I.
Unirea Urziceni – FC Timisoara 1-1 (Onofras ‘4 / Bucur ’28)
Unirea : Arlauskis - Bordeanu, Mehmedovic, Galamaz, Nicu - Gomez, Paduretu, Apostol (’46 Frunza), Mara (’77 Todoran) - Onofras, Bilasco (’85 Danalache). Rezerve : Grigore, Fernandes, Burns, Rusescu.
FC Timisoara : Pantilimon - Badoi, Luchin, Cisovsky, Latovlevici – Stancu (’88 Magera), Alexa, Borbely, Karamyan - Bucur, Goga (’68 Rusic). Rezerve : Popa, Bonfim, Abiodun, David Sanchez.
Liga I, etapa a 16-a: FC Arges - Otelul 3-2
După ce au fost conduşi cu 2-0, piteştenii au izbutit să revină spectaculos, învingând cu 3-2.
Gazdele au început mai bine partida, având şi primul
şut pe poartă, prin Dulcea, în minutul 10. După un sfert de oră, gălăţenii au început să puna presiune pe poarta lui Boşneag, şuturile lui Iorga (16’) şi Vitaici (20’) anunţând parcă golul înscris de Tănasă în minutul 21: lovitură de cap după o centrare venită de pe partea dreaptă, de la Iorga. După 8 minute, acelaşi Tănasă dubla avantajul oaspeţilor, tot printr-o lovitură de cap. Gălăţenii îşi puteau majora avantajul, mai ales prin şutul lui Nicolic, din 17 metri, care a lovit bara transversală. Cu 6 minute înainte de final, gazdele au redus din diferenţă, Kamara înscriind după ce, iniţial, Năstăsie şutase în bară.
După pauză, piteştenii au jucat mai montaţi, încă din primele minute având ocazii la poarta lui Kolev. Năstăsie a fost foarte aproape de gol în minutul 51, plonjonul său cu capul, din 6 metri, trecând milimetric pe lângă poartă. Atacurile au continuat, iar în minutul 65 au dat roade, Tameş egalând cu un şut plasat de la 17 metri. Cu doar 2 minute înainte de final, căpitanul Tănase a adus victoria, cu un şut la colţul scurt.
FC ARGEŞ – OŢELUL GALAŢI 3-2 (1-2)
Au marcat: Kamara 39’, Tameş 65’, Tănase 88’ / Tănasă 21’, 29’
FC Argeş: Boşneag - M. Stan (Ghiţă 66’), Cazan, Bazzi, Poenaru - V. Stan, I. Tameş, Năstăsie (Doman 90’), Tănase (cpt) – Dulcea (Voiculeţ 58’), Kamara
Antrenor: Ionut Badea
Oţelul: Kolev - Cârjă, Sârghi, Sg. Costin, Râpă – Viglianti (R. Stancu 87’), Bourceanu, Vitaici, Iorga - M. Tănasă, Nikolici
Antrenor: Petre Grigoras
Gazdele au început mai bine partida, având şi primul
şut pe poartă, prin Dulcea, în minutul 10. După un sfert de oră, gălăţenii au început să puna presiune pe poarta lui Boşneag, şuturile lui Iorga (16’) şi Vitaici (20’) anunţând parcă golul înscris de Tănasă în minutul 21: lovitură de cap după o centrare venită de pe partea dreaptă, de la Iorga. După 8 minute, acelaşi Tănasă dubla avantajul oaspeţilor, tot printr-o lovitură de cap. Gălăţenii îşi puteau majora avantajul, mai ales prin şutul lui Nicolic, din 17 metri, care a lovit bara transversală. Cu 6 minute înainte de final, gazdele au redus din diferenţă, Kamara înscriind după ce, iniţial, Năstăsie şutase în bară.
După pauză, piteştenii au jucat mai montaţi, încă din primele minute având ocazii la poarta lui Kolev. Năstăsie a fost foarte aproape de gol în minutul 51, plonjonul său cu capul, din 6 metri, trecând milimetric pe lângă poartă. Atacurile au continuat, iar în minutul 65 au dat roade, Tameş egalând cu un şut plasat de la 17 metri. Cu doar 2 minute înainte de final, căpitanul Tănase a adus victoria, cu un şut la colţul scurt.
FC ARGEŞ – OŢELUL GALAŢI 3-2 (1-2)
Au marcat: Kamara 39’, Tameş 65’, Tănase 88’ / Tănasă 21’, 29’
FC Argeş: Boşneag - M. Stan (Ghiţă 66’), Cazan, Bazzi, Poenaru - V. Stan, I. Tameş, Năstăsie (Doman 90’), Tănase (cpt) – Dulcea (Voiculeţ 58’), Kamara
Antrenor: Ionut Badea
Oţelul: Kolev - Cârjă, Sârghi, Sg. Costin, Râpă – Viglianti (R. Stancu 87’), Bourceanu, Vitaici, Iorga - M. Tănasă, Nikolici
Antrenor: Petre Grigoras
Verdasco aduce Spaniei a treia Salatiera de Argint
ernando Verdasco l-a invins pe Jose Acasuso, aducand al treilea punct Spaniei, care a castigat finala Cupei Davis in fata Argentinei.
Dupa primele doua zile, la Mar del Plata, in finala Cupei Davis, Spania conducea Argentina cu 2-1, chiar si fara Rafael Nadal, liderul mondial, ramas acasa din cauza unei tendinite la genunchiul drept. Punctele spaniolilor au fost aduse de Feliciano Lopez si de dublul Lopez/Verdasco, in timp ce unicul succes al gazdelor a fost obtinut de David Nalbandian.
Capitanul Spaniei, Emilio Sanchez-Vicario, a decis sa nu-l mai trimita astazi in teren pe David Ferrer, omul cu cel mai bun clasament din tabara ibericilor, care a avut o evolutie dezamagitoare vineri, in partida cu Nalbandian, ci pe Fernando Verdasco. Nici argentinienii nu au putut sa conteze pe omul lor numarul unu, Juan Martin del Potro, care s-a accidentat vineri, in disputa pierduta in fata lui Lopez, asa ca s-a apelat la serviciile
lui Jose Acasuso. Desi a mai jucat intr-o finala de Cupa Davis, acum doi ani, acest lucru nu l-a ajutat prea mult pe argentinian, care a cedat disputa cu Verdasco dupa cinci seturi, scor 3-6^7-6(3)^6-4^3-6^1-6.
Acasuso a parut afectat de miza partidei si nu s-a regasit deloc in primul
set, pe care l-a cedat cu 3-6, dupa 35 de minute. Avand un plus
de incredere dupa victoria obtinuta ieri la dublu, spaniolul a fost stapan pe situatie, desprinzandu-se de adversarul sau in game-ul al saselea.
Sud-americanul a inceput excelent mansa a doua, a condus cu 3-0, a ajuns in situatia de a servi si pentru set, dar ibericul a recuperat handicapul si a trimis mansa in tie-break, pe care l-a cedat cu 3-7, spre marea bucurie a celor aproximativ 11,000 de argentinieni prezenti in Estadio Islas Malvinas.
Tot Acasuso a fost cel care a intrat mai bine si-n setul al treilea, a condus cu 3-1, 4-2, dar iarasi nu a fost in stare sa-si conserve avantajul si a fost egalat. Din fericire pentru el, a avut puterea de a face un nou
break, in game-ul al noualea, la 4-4, si apoi a inchis actul pe serviciul sau, insa nu inainte de a rata doua mingi de set spre disperarea unei sali intregi.
Setul al patrulea a avut o desfasurare la fel ca a primului, Verdasco impunandu-se cu 6-3, dupa un break facut in jocul cu numarul sase. Acest set a durat 44 de minute, fiind mai lung decat primul cu noua minute.
Decisivul a fost de vis pentru iberic, care s-a impus cu 6-1, aducand astfel a treia Salatiera de Argint pentru Spania, dupa cele din 2000 si 2004, obtinute pe zgura de la Barcelona si Sevilla. Dintre jucatorii convocati pentru aceasta finala (David Ferrer, Fernando Verdasco, Feliciano Lopez si Marcel Granollers), doar Feliciano Lopez mai jucase o finala, in 2003, cand Spania a cedat la Melbourne, cu 1-3, in fata Australiei.
Argentina a pierdut a treia finala de Cupa Davis, dupa cele din 1981 si 2006, insa doar anul acesta a avut avantajul de a juca pe teren
propriu. Romania, India si Argentina sunt singurele echipe din lume care nu au castigat Cupa Davis, desi au jucat mai mult de o finala.
Dupa primele doua zile, la Mar del Plata, in finala Cupei Davis, Spania conducea Argentina cu 2-1, chiar si fara Rafael Nadal, liderul mondial, ramas acasa din cauza unei tendinite la genunchiul drept. Punctele spaniolilor au fost aduse de Feliciano Lopez si de dublul Lopez/Verdasco, in timp ce unicul succes al gazdelor a fost obtinut de David Nalbandian.
Capitanul Spaniei, Emilio Sanchez-Vicario, a decis sa nu-l mai trimita astazi in teren pe David Ferrer, omul cu cel mai bun clasament din tabara ibericilor, care a avut o evolutie dezamagitoare vineri, in partida cu Nalbandian, ci pe Fernando Verdasco. Nici argentinienii nu au putut sa conteze pe omul lor numarul unu, Juan Martin del Potro, care s-a accidentat vineri, in disputa pierduta in fata lui Lopez, asa ca s-a apelat la serviciile
lui Jose Acasuso. Desi a mai jucat intr-o finala de Cupa Davis, acum doi ani, acest lucru nu l-a ajutat prea mult pe argentinian, care a cedat disputa cu Verdasco dupa cinci seturi, scor 3-6^7-6(3)^6-4^3-6^1-6.
Acasuso a parut afectat de miza partidei si nu s-a regasit deloc in primul
set, pe care l-a cedat cu 3-6, dupa 35 de minute. Avand un plus
de incredere dupa victoria obtinuta ieri la dublu, spaniolul a fost stapan pe situatie, desprinzandu-se de adversarul sau in game-ul al saselea.
Sud-americanul a inceput excelent mansa a doua, a condus cu 3-0, a ajuns in situatia de a servi si pentru set, dar ibericul a recuperat handicapul si a trimis mansa in tie-break, pe care l-a cedat cu 3-7, spre marea bucurie a celor aproximativ 11,000 de argentinieni prezenti in Estadio Islas Malvinas.
Tot Acasuso a fost cel care a intrat mai bine si-n setul al treilea, a condus cu 3-1, 4-2, dar iarasi nu a fost in stare sa-si conserve avantajul si a fost egalat. Din fericire pentru el, a avut puterea de a face un nou
break, in game-ul al noualea, la 4-4, si apoi a inchis actul pe serviciul sau, insa nu inainte de a rata doua mingi de set spre disperarea unei sali intregi.
Setul al patrulea a avut o desfasurare la fel ca a primului, Verdasco impunandu-se cu 6-3, dupa un break facut in jocul cu numarul sase. Acest set a durat 44 de minute, fiind mai lung decat primul cu noua minute.
Decisivul a fost de vis pentru iberic, care s-a impus cu 6-1, aducand astfel a treia Salatiera de Argint pentru Spania, dupa cele din 2000 si 2004, obtinute pe zgura de la Barcelona si Sevilla. Dintre jucatorii convocati pentru aceasta finala (David Ferrer, Fernando Verdasco, Feliciano Lopez si Marcel Granollers), doar Feliciano Lopez mai jucase o finala, in 2003, cand Spania a cedat la Melbourne, cu 1-3, in fata Australiei.
Argentina a pierdut a treia finala de Cupa Davis, dupa cele din 1981 si 2006, insa doar anul acesta a avut avantajul de a juca pe teren
propriu. Romania, India si Argentina sunt singurele echipe din lume care nu au castigat Cupa Davis, desi au jucat mai mult de o finala.
Denigrarea intelectualilor-cauzată şi de indiferenţa presei, spun Patapievici, Tismăneanu şi Liiceanu
Denigrarea intelectualilor din România este cauzată şi de indiferenţa opiniei publice şi a presei faţă de un asemenea fenomen, cred Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu şi Gabriel Liiceanu, care au vorbit luni, în cadrul unei dezbateri, despre experienţele de acest gen prin care au trecut.
H-R. Patapievici a susţinut, în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI) despre campania
împotriva intelectualilor în viaţa publică din România, că lipsa de solidaritate a intelectualilor şi formatorilor de opinie în faţa răului şi a minciunii permit ca intelectualii să fie târâţi în noroi în România. "Ne-au numit "intelectualii lui Băsescu", de parcă susţinerea de principiu a Raportului final (despre crimele comunismului, n.r) sau susţinerea caracterului nelegitim al suspendării preşedintelui ne-ar fi calificat automat pentru criteriul de lingău. (....) Suntem ca vitele însemnate şi asta se face şi prin colaborarea dvs. din presă, care nu v-aţi ridicat niciodată", a declarat el. El a mai spus că de la sintagma "intelectualii lui Băsescu" s-a ajuns la altele precum "intelectualii autoritarismului" sau la situaţii în care aceşti lideri de opinie ar fi fost acuzaţi gratuit că sunt nedemocratici sau antisemiţi."Cine este târât într-o campanie de denigrare, rămâne cu o rană", a mai spus preşedintele Institutului Cultural Român.
Patapievici a mai declarat că, deşi la începutul dezbaterii, se convenise ca intelectualii care vor vorbi să nu descrie cazul lor personal, o simplă discuţie despre principii nu este suficientă şi că doar exemplele ar putea contura
corect această realitate. În acest sens, Patapievici a povestit despre cum i s-au făcut plângeri la foruri internaţionale pentru că ar fi "antidemocrat, antifeminist şi suprematist alb, adică un fel de nazist", sau despre articolele inventate despre familia
sa. "Tatăl meu dintr-un savant tăcut (funcţionar la BNR, n.r.) a fost trecut la rangul de nomenclaturist, dar nimeni n-a spus că este o scârboşenie ce i se face unui om mort de 23 de ani", a povestit el.
La rândul său, Gabriel Liiceanu a spus că în România este încă valabil un contract din comunism, nescris, prin care intelectualii sunt ofertaţi de politicieni să stea deoparte de politică, în schimbul liniştii lor. Liiceanu a arătat că intelectualii sunt lichidaţi dacă intră pe terenul
politicienilor şi îndrăznesc să vorbească. "Are voie în România de azi un intelectual să se poarte ca un cetăţean vocal, sau e condamnat să fie mut?", s-a întrebat el retoric, adăugând că în România "totul e permis atunci când un intelectual îşi permite să-şi dea cu părerea asupra treburilor societăţii". Liiceanu a mai opinat că unui intelectual care îşi permite să vorbească i se aplică tratamentul celor trei "D"-denigrare, demonizare, demolare- şi a spus că în România partidele de la putere au confiscat spaţiul public, sancţionând opiniile critice. "Presa nu a precupeţit nicio armă pentru denigrare, iar puterea politică a folosit şi ea inclusiv armele pe care le-au avut la îndemână înainte de 1989", a mai arătat el,subliniind că, într-o societate liberă, un intelectual nu are nicio scuză de a nu se implica în viaţa societăţii.
Istoricul Vladimir Tismăneanu a declarat şi el că în România puterea aparţine unei oligarhii transpartinice, care se opune valorilor liberale. " Puterea în România nu este în mâna acelui preşedinte care a fost suspendat, nu este în mâna acelui preşedinte care încearcă să schimbe lucrurile în România într-o direcţie pe care noi o credem benefică pentru România, ci se află în alte mâini. Puterea în România o are oligarhia, aceeaşi care a organizat şi suspendarea preşedintelui Băsescu. (...) Avem de-a face în acest moment cu o alianţă între forme de radicalism de dreapta şi radicalism de stânga, care se întâlnesc împotriva valorilor liberale, deşi în mod normal, ar trebui să se urască", a spus acesta. Tismăneanu a mai susţinut că denigrarea intelectualilor români precum Liiceanu, Patapievici, Cărtărescu este un fenomen cu care s-au confruntat şi alte ţări est-europene, precum Polonia. Istoricul a mai povestit cum a fost atacat în perioada de scriere a raportului referitor la crimele comunismului, imputându-i-se originea evreiască sau spunându-se că tatăl său a fost comisar sovietic. "Să nu vorbeşti într-o societate liberă, când nu ţi se poate întâmpla nimic, atunci e o crimă împotriva umanităţii", a rezumat el rolul intelectualului.
H-R. Patapievici a susţinut, în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI) despre campania
împotriva intelectualilor în viaţa publică din România, că lipsa de solidaritate a intelectualilor şi formatorilor de opinie în faţa răului şi a minciunii permit ca intelectualii să fie târâţi în noroi în România. "Ne-au numit "intelectualii lui Băsescu", de parcă susţinerea de principiu a Raportului final (despre crimele comunismului, n.r) sau susţinerea caracterului nelegitim al suspendării preşedintelui ne-ar fi calificat automat pentru criteriul de lingău. (....) Suntem ca vitele însemnate şi asta se face şi prin colaborarea dvs. din presă, care nu v-aţi ridicat niciodată", a declarat el. El a mai spus că de la sintagma "intelectualii lui Băsescu" s-a ajuns la altele precum "intelectualii autoritarismului" sau la situaţii în care aceşti lideri de opinie ar fi fost acuzaţi gratuit că sunt nedemocratici sau antisemiţi."Cine este târât într-o campanie de denigrare, rămâne cu o rană", a mai spus preşedintele Institutului Cultural Român.
Patapievici a mai declarat că, deşi la începutul dezbaterii, se convenise ca intelectualii care vor vorbi să nu descrie cazul lor personal, o simplă discuţie despre principii nu este suficientă şi că doar exemplele ar putea contura
corect această realitate. În acest sens, Patapievici a povestit despre cum i s-au făcut plângeri la foruri internaţionale pentru că ar fi "antidemocrat, antifeminist şi suprematist alb, adică un fel de nazist", sau despre articolele inventate despre familia
sa. "Tatăl meu dintr-un savant tăcut (funcţionar la BNR, n.r.) a fost trecut la rangul de nomenclaturist, dar nimeni n-a spus că este o scârboşenie ce i se face unui om mort de 23 de ani", a povestit el.
La rândul său, Gabriel Liiceanu a spus că în România este încă valabil un contract din comunism, nescris, prin care intelectualii sunt ofertaţi de politicieni să stea deoparte de politică, în schimbul liniştii lor. Liiceanu a arătat că intelectualii sunt lichidaţi dacă intră pe terenul
politicienilor şi îndrăznesc să vorbească. "Are voie în România de azi un intelectual să se poarte ca un cetăţean vocal, sau e condamnat să fie mut?", s-a întrebat el retoric, adăugând că în România "totul e permis atunci când un intelectual îşi permite să-şi dea cu părerea asupra treburilor societăţii". Liiceanu a mai opinat că unui intelectual care îşi permite să vorbească i se aplică tratamentul celor trei "D"-denigrare, demonizare, demolare- şi a spus că în România partidele de la putere au confiscat spaţiul public, sancţionând opiniile critice. "Presa nu a precupeţit nicio armă pentru denigrare, iar puterea politică a folosit şi ea inclusiv armele pe care le-au avut la îndemână înainte de 1989", a mai arătat el,subliniind că, într-o societate liberă, un intelectual nu are nicio scuză de a nu se implica în viaţa societăţii.
Istoricul Vladimir Tismăneanu a declarat şi el că în România puterea aparţine unei oligarhii transpartinice, care se opune valorilor liberale. " Puterea în România nu este în mâna acelui preşedinte care a fost suspendat, nu este în mâna acelui preşedinte care încearcă să schimbe lucrurile în România într-o direcţie pe care noi o credem benefică pentru România, ci se află în alte mâini. Puterea în România o are oligarhia, aceeaşi care a organizat şi suspendarea preşedintelui Băsescu. (...) Avem de-a face în acest moment cu o alianţă între forme de radicalism de dreapta şi radicalism de stânga, care se întâlnesc împotriva valorilor liberale, deşi în mod normal, ar trebui să se urască", a spus acesta. Tismăneanu a mai susţinut că denigrarea intelectualilor români precum Liiceanu, Patapievici, Cărtărescu este un fenomen cu care s-au confruntat şi alte ţări est-europene, precum Polonia. Istoricul a mai povestit cum a fost atacat în perioada de scriere a raportului referitor la crimele comunismului, imputându-i-se originea evreiască sau spunându-se că tatăl său a fost comisar sovietic. "Să nu vorbeşti într-o societate liberă, când nu ţi se poate întâmpla nimic, atunci e o crimă împotriva umanităţii", a rezumat el rolul intelectualului.
Guvernul ucrainean dă asigurări că va plăti datoria pe care o are faţă de Gazprom
Guvernul ucrainean a dat astăzi asigurări că va plăti datoria pe care o are faţă de Gazprom, care ameninţă cu oprirea livrărilor de gaz către Ucraina de la 1 ianuarie, relatează AFP.
Societatea de stat "Naftogaz îşi va onora datoria faţă de Gazprom", a spus oficialul ei, Oleg Dubina, la o întâlnire cu premierul Iulia Timoşenko.
"Ne vom duce la Moscova pentru a găsi mijloace
de a rezolva problema. Cred că aceste probleme vor fi rezolvate", a spus el.
Premierul ucrainean Iulia Timoşenko a cerut luni companiei
Naftogaz să "trimită de urgenţă o delegaţie în Rusia", potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului, Natalia Lisova.
Compania Gazprom, controlată de statul rus, a anunţat sâmbătă că îşi va opri livrările de gaz către Ucraina începând cu 1 ianuarie, dacă cele două ţări nu încheie un nou contract.
"Vrem să se evite un astfel de scenariu, să ajungem la un acord până la sfârşitul anului, însă înţelegeţi că nu vom putea livra gaz fără contract", a declarat sâmbătă Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al companiei Gazprom, citat de Interfax.
Societatea de stat "Naftogaz îşi va onora datoria faţă de Gazprom", a spus oficialul ei, Oleg Dubina, la o întâlnire cu premierul Iulia Timoşenko.
"Ne vom duce la Moscova pentru a găsi mijloace
de a rezolva problema. Cred că aceste probleme vor fi rezolvate", a spus el.
Premierul ucrainean Iulia Timoşenko a cerut luni companiei
Naftogaz să "trimită de urgenţă o delegaţie în Rusia", potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului, Natalia Lisova.
Compania Gazprom, controlată de statul rus, a anunţat sâmbătă că îşi va opri livrările de gaz către Ucraina începând cu 1 ianuarie, dacă cele două ţări nu încheie un nou contract.
"Vrem să se evite un astfel de scenariu, să ajungem la un acord până la sfârşitul anului, însă înţelegeţi că nu vom putea livra gaz fără contract", a declarat sâmbătă Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al companiei Gazprom, citat de Interfax.
Cutremur de 7 grade în Extremul Orient Rus
n seism major cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter s-a produs
în Marea Ohoţk, Extremul Orient rus. Potrivit Institutului American de Geofizică, epicentrul cutremurului produs la ora locală 20:02 (11:02, ora României) a fost localizat la 314 kilometri vest de Petropavlovsk, Kamceatka.
Seismologii arată că nu există risc de tsunami şi că este puţin probabil să existe pagube materiale. Cutremurul s-a produs la mare distanţă de zonele locuite.
în Marea Ohoţk, Extremul Orient rus. Potrivit Institutului American de Geofizică, epicentrul cutremurului produs la ora locală 20:02 (11:02, ora României) a fost localizat la 314 kilometri vest de Petropavlovsk, Kamceatka.
Seismologii arată că nu există risc de tsunami şi că este puţin probabil să existe pagube materiale. Cutremurul s-a produs la mare distanţă de zonele locuite.
Criza financiara de dureri de cap rusilor: Au scazut vanzarile de votca!
atronatelor ruse din industria alcoolului trage semnale de alarma - rezervele de bauturi alcoolice din depozitele marilor magazine
de desfacere au depasit toate limitele posibile, scrie Nezavisimaia gazeta, citata de Hotnews.
La inceputul lunii noiembrie, stocurile din magazine erau de 4-6 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2007. Din aceasta cauza, producatorii trebuie sa-si reduce cotele de productie. Daca situatia nu se remediaza, expertii prevad falimente in masa ale intreprinderilor de resort dupa Anul Nou.
"Rezervele de vodca si de produse
spirtoase se cifrau, la 1 noiembrie, la 8,2 milioane decalitri, de sase ori mai mult decat in octombrie anul trecut", a declarat secretarul consiliului de experti al comisiei senatoriale pentru politica economica, Pavel Salkin.
de desfacere au depasit toate limitele posibile, scrie Nezavisimaia gazeta, citata de Hotnews.
La inceputul lunii noiembrie, stocurile din magazine erau de 4-6 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2007. Din aceasta cauza, producatorii trebuie sa-si reduce cotele de productie. Daca situatia nu se remediaza, expertii prevad falimente in masa ale intreprinderilor de resort dupa Anul Nou.
"Rezervele de vodca si de produse
spirtoase se cifrau, la 1 noiembrie, la 8,2 milioane decalitri, de sase ori mai mult decat in octombrie anul trecut", a declarat secretarul consiliului de experti al comisiei senatoriale pentru politica economica, Pavel Salkin.
Rusia susţine că are dovezi ale participării unor militari americani în războiul din Georgia
Rusia are dovezi că cetăţeni din state membre NATO, printre care Statele Unite şi Turcia, au luptat în Georgia în războiul din august, a spus luni un anchetator rus, citat de Reuters.
Un oficial pentru securitate din Tbilisi a respins această afirmaţie şi a spus că, potrivit legii, doar cetăţenii georgieni pot servi în forţele militare ale ţării. Rugat să facă o listă cu cetăţenii străini implicaţi,. Aleksandr Bastrikin, preşedintele comitetului de investigaţii al Procurorului general, a spus: "America, Cehia, Cecenia, statele baltice, Ucraina şi Turcia".
"Numărul a fost destul de mic. Au avut mai mult roluri de susţinere", a explicat oficialul. Potrivit acestuia, unii au condus antrenarea forţelor militare georgiene. "Au fost de asemenea doi lunetişti, unul din Ucraina, celălalt o femeie din Letonia".
Oficialul consideră prezenţa luptătorilor străini drept o infracţiune şi a spus că va discuta acest aspect la o reuniune cu reprezentanţii Interpol.
Un oficial pentru securitate din Tbilisi a respins această afirmaţie şi a spus că, potrivit legii, doar cetăţenii georgieni pot servi în forţele militare ale ţării. Rugat să facă o listă cu cetăţenii străini implicaţi,. Aleksandr Bastrikin, preşedintele comitetului de investigaţii al Procurorului general, a spus: "America, Cehia, Cecenia, statele baltice, Ucraina şi Turcia".
"Numărul a fost destul de mic. Au avut mai mult roluri de susţinere", a explicat oficialul. Potrivit acestuia, unii au condus antrenarea forţelor militare georgiene. "Au fost de asemenea doi lunetişti, unul din Ucraina, celălalt o femeie din Letonia".
Oficialul consideră prezenţa luptătorilor străini drept o infracţiune şi a spus că va discuta acest aspect la o reuniune cu reprezentanţii Interpol.
Cotidianul Kommersant a primit un avertisment după un articol despre criza financiară
Cotidianul economic rus Vedomosti a primit un avertisment pentru un comentariu despre posibilele consecinţe ale crizei financiare
, un subiect foarte sensibil pentru autorităţile din această ţară încă marcată de dezordinea socială din anii '90, informează AFP, citată de NewsIn.
"Ar fi timpul să procedăm la modernizarea decisivă a funcţionării Rusiei, de la economie
la politică", fără ca ţara să rişte să fie prinsă "într-o criză din care va fi imposibil de ieşit în cadrul regimului constituţional actual", a scris sociologul Evgheni Gontmaher la 6 noiembrie.
Două sptămâni mai târziu, serviciul federal de control pentru presă a adresat contidianului independent un avertisment prin care îi cere să respecte legea împotriva extremismului, subliniază Vedom
, un subiect foarte sensibil pentru autorităţile din această ţară încă marcată de dezordinea socială din anii '90, informează AFP, citată de NewsIn.
"Ar fi timpul să procedăm la modernizarea decisivă a funcţionării Rusiei, de la economie
la politică", fără ca ţara să rişte să fie prinsă "într-o criză din care va fi imposibil de ieşit în cadrul regimului constituţional actual", a scris sociologul Evgheni Gontmaher la 6 noiembrie.
Două sptămâni mai târziu, serviciul federal de control pentru presă a adresat contidianului independent un avertisment prin care îi cere să respecte legea împotriva extremismului, subliniază Vedom
Primăriile olandeze ar putea produce cannabis pe cont propriu
utorităţile locale din Eindhoven vor să obţină autorizaţia Guvernului pentru înfiinţarea unei plantaţii de canabis. Ei vizează producţia de marijuana în încercarea de a reduce profiturile ilegale ale traficanţilor de droguri. Legislaţia olandeză blândă prevede că un cetăţean poate avea asupra sa mai puţin de cinci grame de substanţă. Nu este însă permisă cultivarea şi furnizarea stupefiantelor către localuri. Primarii olandezi consideră că tocmai această inginerie judiciară aduce industriei ilegale câştiguri de două miliarde de euro
, anual.
"Este timpul să experimentăm un sistem de plantaţii reglementate legal
pentru a avea reguli stricte şi control asupra calităţii şi preţurilor", arată Rob de Gijzel, primarul oraşului Eindhoven.
După ce oraşele Roosendaal şi Bergen op Zoom au anunţat că vor închide toate cafenelele în următoarea perioadă, cu scopul de a combate turismul pentru droguri şi activităţile infracţionale, primarii a zeci de oraşe olandeze s-au întrunit în cadrul unui "summit al drogurilor", pentru a împiedica înăsprirea politicii.
În Amsterdam, până în 2011 vor fi închise circa 20% din cafenelele existente, dată fiind localizarea acestora în preajma unităţilor de învăţământ. Directoarea unei şcoli din Amsterdam consideră decizia inutilă: "E doar pentru imagine. Copiii vor face oricum rost de droguri, dacă vor acest lucru, iar închiderea localurilor, care sunt destul de bine reglementate, nu este o soluţie bună."
, anual.
"Este timpul să experimentăm un sistem de plantaţii reglementate legal
pentru a avea reguli stricte şi control asupra calităţii şi preţurilor", arată Rob de Gijzel, primarul oraşului Eindhoven.
După ce oraşele Roosendaal şi Bergen op Zoom au anunţat că vor închide toate cafenelele în următoarea perioadă, cu scopul de a combate turismul pentru droguri şi activităţile infracţionale, primarii a zeci de oraşe olandeze s-au întrunit în cadrul unui "summit al drogurilor", pentru a împiedica înăsprirea politicii.
În Amsterdam, până în 2011 vor fi închise circa 20% din cafenelele existente, dată fiind localizarea acestora în preajma unităţilor de învăţământ. Directoarea unei şcoli din Amsterdam consideră decizia inutilă: "E doar pentru imagine. Copiii vor face oricum rost de droguri, dacă vor acest lucru, iar închiderea localurilor, care sunt destul de bine reglementate, nu este o soluţie bună."
Piraţii somalezi au redus la 15 milioane de dolari răscumpărarea cerută pentru petrolierul saudit
Piraţii somalezi care au capturat un petrolier saudit de mare capacitate au redus răscumpărarea pe care o vor pentru eliberarea acestuia de la 25 la 15 milioane de dolari, a anunţat luni un lider islamist citat de Reuters.
Piraţii ceruseră iniţial 25 de milioane de dolari
pentru a elibera Sirius Star, care are la bord petrol în valoare de 100 de milioane de dolari şi un echipaj de 25 de persoane din Marea Britanie, Polonia, Croaţia, Arabia Saudită şi Filipine. Însă purtătorul de cuvânt al islamiştilor, Abdirahim Isse Adow, ai cărui oameni se află în zona Haradere unde este ancorat vasul de la capturare, în 15 noiembrie, a declarat pentru Reuters că răscumpărarea a fost redusă.
Piraţii ceruseră iniţial 25 de milioane de dolari
pentru a elibera Sirius Star, care are la bord petrol în valoare de 100 de milioane de dolari şi un echipaj de 25 de persoane din Marea Britanie, Polonia, Croaţia, Arabia Saudită şi Filipine. Însă purtătorul de cuvânt al islamiştilor, Abdirahim Isse Adow, ai cărui oameni se află în zona Haradere unde este ancorat vasul de la capturare, în 15 noiembrie, a declarat pentru Reuters că răscumpărarea a fost redusă.
Irakul nu va cere prelungirea mandatului ONU, dacă Parlamentul nu aprobă acordul cu Statele Unite
Guvernul irakian nu va cere prelungirea mandatului ONU pentru prezenţa trupelor americane şi acestea vor trebui să se retragă imediat, în cazul în care Parlamentul nu va aproba acordul bilateral negociat cu Washingtonul, ce prevede retragerea militarilor în 2011, a anunţat premierul irakian.
Premierul Nuri al-Maliki a făcut această declaraţie duminică, după ce s-a întâlnit cu politicienii care se opun acordului, în încercarea de a-i convinge să-l aprobe, relatează Reuters. Acordul, aprobat deja de Guvern şi care urmează să fie votat şi de Parlament, oferă Statelor Unite un termen de trei ani pentru a-şi reduce treptat prezenţa militară în Irak, după invazia din 2003 destinată să îl înlăture de la putere pe Saddam Hussein.
"Extinderea prezenţei forţelor internaţionale pe teritoriul irakian nu va fi alternativa noastră.
Alternativa va fi retragerea imediată din Irak", a declarat premierul irakian.
Liderii tuturor partidelor mari, cu excepţia formaţiunii clericului şiit Moqtada al-Sadr, au participat duminică seară la o întâlnire cu uşile închise, destinată obţinerii unui acord pentru aprobarea tratatului cu Statele Unite în Parlament. Întâlnirea s-a încheiat fără niciun rezultat, a anunţat Hassan al-Shimmari, liderul partidului parlamentar şiit Fadhila, una dintre formaţiunile care se opun acordului. "S-a stabilit ca liderii să se întâlnească mâine (luni - n.red.) şi fiecare formaţiune are condiţii", a spus el.
Maliki şi alţi membri ai Guvernului său au pledat în favoarea acordului cu SUA, argumentând că acesta este şansa Irakului de a-şi restabili suveranitatea, evitând în acelaşi timp haosul sângeros din ultimii ani.
"O retragere imediată nu ar fi în interesul Irakului", a declarat Maliki într-o conferinţă de presă susţinută duminică noapte. Singura opţiune, în cazul respingerii acordului cu Statele Unite, părea să fie extinderea mandatului ONU care constituie baza juridică actuală a prezenţei forţelor internaţionale în Irak, având în vedere că ţara se confruntă în continuare cu riscuri de securitate. Mandatul ONU expiră în 31 decembrie.
Parlamentul a început să dezbată acordul cu Statele Unite, după ce Guvernul l-a aprobat duminica trecută. Votul asupra acordului este programat pentru miercuri, înaintea unei vacanţe parlamentare. Este posibil ca partidele mari şiite şi kurde care îl susţin pe Maliki să adune suficiente voturi pentru a adopta acordul, dar pentru un consens amplu, este nevoie de voturile partidelor mici şi ale sunniţilor.
Adepţii lui Sadr, izolaţi pe scena politică în urma unei operaţiuni guvernamentale împotriva unei miliţii a lor de anul acesta, se opun prelungirii prezenţei militare americane. Mii de susţinători ai lor au manifestat vineri împotriva acordului cu Washingtonul. Adepţii lui Sadr nu au, însă, decât 30 de locuri în Parlament, din totalul de 275.
Toate celelalte grupuri susţin acordul, în principiu. Însă unele, printre care principala formaţiune sunnită, Frontul Concordiei, au rezerve asupra documentului
negociat timp de aproape un an de cele două capitale. Unii dintre parlamentarii din această formaţiune au anunţat că nu vor vota în favoarea acordului sau vor absenta, determinând Guvernul să avertizeze că violenţele riscă să divizeze Irakul.
Marele ayatollah Ali al-Sistani, influent cleric şiit al cărui sprijin este decisiv pentru aprobarea acordului, a declarat că decizia aparţine Parlamnetului. El spune însă că acordul trebuie să aibă aprobarea tututor comunităţilor din Irak.
Premierul Nuri al-Maliki a făcut această declaraţie duminică, după ce s-a întâlnit cu politicienii care se opun acordului, în încercarea de a-i convinge să-l aprobe, relatează Reuters. Acordul, aprobat deja de Guvern şi care urmează să fie votat şi de Parlament, oferă Statelor Unite un termen de trei ani pentru a-şi reduce treptat prezenţa militară în Irak, după invazia din 2003 destinată să îl înlăture de la putere pe Saddam Hussein.
"Extinderea prezenţei forţelor internaţionale pe teritoriul irakian nu va fi alternativa noastră.
Alternativa va fi retragerea imediată din Irak", a declarat premierul irakian.
Liderii tuturor partidelor mari, cu excepţia formaţiunii clericului şiit Moqtada al-Sadr, au participat duminică seară la o întâlnire cu uşile închise, destinată obţinerii unui acord pentru aprobarea tratatului cu Statele Unite în Parlament. Întâlnirea s-a încheiat fără niciun rezultat, a anunţat Hassan al-Shimmari, liderul partidului parlamentar şiit Fadhila, una dintre formaţiunile care se opun acordului. "S-a stabilit ca liderii să se întâlnească mâine (luni - n.red.) şi fiecare formaţiune are condiţii", a spus el.
Maliki şi alţi membri ai Guvernului său au pledat în favoarea acordului cu SUA, argumentând că acesta este şansa Irakului de a-şi restabili suveranitatea, evitând în acelaşi timp haosul sângeros din ultimii ani.
"O retragere imediată nu ar fi în interesul Irakului", a declarat Maliki într-o conferinţă de presă susţinută duminică noapte. Singura opţiune, în cazul respingerii acordului cu Statele Unite, părea să fie extinderea mandatului ONU care constituie baza juridică actuală a prezenţei forţelor internaţionale în Irak, având în vedere că ţara se confruntă în continuare cu riscuri de securitate. Mandatul ONU expiră în 31 decembrie.
Parlamentul a început să dezbată acordul cu Statele Unite, după ce Guvernul l-a aprobat duminica trecută. Votul asupra acordului este programat pentru miercuri, înaintea unei vacanţe parlamentare. Este posibil ca partidele mari şiite şi kurde care îl susţin pe Maliki să adune suficiente voturi pentru a adopta acordul, dar pentru un consens amplu, este nevoie de voturile partidelor mici şi ale sunniţilor.
Adepţii lui Sadr, izolaţi pe scena politică în urma unei operaţiuni guvernamentale împotriva unei miliţii a lor de anul acesta, se opun prelungirii prezenţei militare americane. Mii de susţinători ai lor au manifestat vineri împotriva acordului cu Washingtonul. Adepţii lui Sadr nu au, însă, decât 30 de locuri în Parlament, din totalul de 275.
Toate celelalte grupuri susţin acordul, în principiu. Însă unele, printre care principala formaţiune sunnită, Frontul Concordiei, au rezerve asupra documentului
negociat timp de aproape un an de cele două capitale. Unii dintre parlamentarii din această formaţiune au anunţat că nu vor vota în favoarea acordului sau vor absenta, determinând Guvernul să avertizeze că violenţele riscă să divizeze Irakul.
Marele ayatollah Ali al-Sistani, influent cleric şiit al cărui sprijin este decisiv pentru aprobarea acordului, a declarat că decizia aparţine Parlamnetului. El spune însă că acordul trebuie să aibă aprobarea tututor comunităţilor din Irak.
Marea Britanie creşte impozitele pentru persoanele cu venituri mari
Ministrul britanic de finanţe Alistair Darling va anunţa luni o creştere a impozitelor pentru contribuabilii cei mai bogaţi, precum şi reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA), informează BBC, citat de AFP.
Conform proiectului de pre-buget pentru 2009-2010, guvernul premierului Gordon Brown propune creşterea, de la 40% la 45%, a cotei de impozitare pentru persoanele al căror venit anual depăşeşte 150.000 lire sterline (180.000 euro
). Creşterea nu ar urma însă să intre în vigoare înainte de 2011, după alegerile generale, ceea ce ar permite Partidului Laburist să nu îşi încalce promisiunea electorală din 2005 de a nu modifica cotele de impozitare.
Tot luni, ministrul de finanţe va anunţa o reducere a TVA, de la 17,5% la 15%.
Conform proiectului de pre-buget pentru 2009-2010, guvernul premierului Gordon Brown propune creşterea, de la 40% la 45%, a cotei de impozitare pentru persoanele al căror venit anual depăşeşte 150.000 lire sterline (180.000 euro
). Creşterea nu ar urma însă să intre în vigoare înainte de 2011, după alegerile generale, ceea ce ar permite Partidului Laburist să nu îşi încalce promisiunea electorală din 2005 de a nu modifica cotele de impozitare.
Tot luni, ministrul de finanţe va anunţa o reducere a TVA, de la 17,5% la 15%.
APEC respinge protectionismul
iderii a 21 de state riverane Pacificului au convenit la summitul Forumului de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC) sa nu cedeze tentatiei protectionismului in lupta impotriva crizei financiare globale.
Cei 21 de sefi de stat si de guvern, reuniti sambata si duminica la Lima, capitala statului sud-american Peru, au emis in finalul summitului doua declaratii, in care au pledat pentru reformarea rapida a institutiilor financiare
internationale, promitand totodata ca, in urmatoarele 12 luni nu vor recurge la protectionism pentru a combate efectele crizei financiare.
"Reafirmam convingerea noastra ferma ca principiile pietei libere vor favoriza in continuare cresterea mondiala, crearea de locuri de munca si reducerea saraciei", se afirma in declaratia APEC, care si-a asumat practic concluziile summitului G20 organizat la Washington in urma cu o saptamana.
Forumul, ale carui declaratii nu au caracter obligatoriu pentru statele participante, a pledat de asemenea pentru o deblocare a negocierilor in cazul asa-numitei runde Doha, ce vizeaza ridicarea barierelor in comertul mondial. APEC, forum ce are ca scop promovarea liberului schimb, concentreaza 41% din populatia mondiala, adica 2.6 miliarde de persoane, si reprezinta 61% din Produsul
Intern Brut (PIB) al tuturor statelor planetei.
Reuniunea de la Lima si mai ales prezenta la summit a presedintelui american George W. Bush au generat proteste in fata ambasadei SUA. Mai multe sute de studenti, majoritatea cu simpatii de stanga au demonstrat in fata reprezentantei diplomatice americane, denuntand centrul de detentie american de la Guantanamo Bay.
» Bush, la ultima intalnire cu Medvedev
Presedintele american, George W. Bush, si omologul sau rus, Dmitri Medvedev, au avut in marja summitului APEC ultima lor intalnire, reuniunea de la Lima fiind ultima vizita oficiala in strainatate a liderului american, aflat la finalul celor doua mandate prezidentiale. Cu ocazia intalnirii cu Medvedev, presedintele Bush a facut un bilant al relatiilor ruso-americane, aflate in prezent intr-un moment extrem de tensionat din cauza conflictului din Caucaz si a planurilor SUA de instalare a scutului antiracheta in estul Europei. "Am fost de acord in unele puncte, am avut dezacorduri in altele. Am incercat sa depun eforturi pentru o relatie cordiala, pentru ca atunci cand trebuie sa lucram impreuna sa o putem face, iar atunci cand nu suntem de acord sa putem (sa ne exprimam pozitiile - n.n.) intr-un mod respectuos", a declarat Bush.
Cei 21 de sefi de stat si de guvern, reuniti sambata si duminica la Lima, capitala statului sud-american Peru, au emis in finalul summitului doua declaratii, in care au pledat pentru reformarea rapida a institutiilor financiare
internationale, promitand totodata ca, in urmatoarele 12 luni nu vor recurge la protectionism pentru a combate efectele crizei financiare.
"Reafirmam convingerea noastra ferma ca principiile pietei libere vor favoriza in continuare cresterea mondiala, crearea de locuri de munca si reducerea saraciei", se afirma in declaratia APEC, care si-a asumat practic concluziile summitului G20 organizat la Washington in urma cu o saptamana.
Forumul, ale carui declaratii nu au caracter obligatoriu pentru statele participante, a pledat de asemenea pentru o deblocare a negocierilor in cazul asa-numitei runde Doha, ce vizeaza ridicarea barierelor in comertul mondial. APEC, forum ce are ca scop promovarea liberului schimb, concentreaza 41% din populatia mondiala, adica 2.6 miliarde de persoane, si reprezinta 61% din Produsul
Intern Brut (PIB) al tuturor statelor planetei.
Reuniunea de la Lima si mai ales prezenta la summit a presedintelui american George W. Bush au generat proteste in fata ambasadei SUA. Mai multe sute de studenti, majoritatea cu simpatii de stanga au demonstrat in fata reprezentantei diplomatice americane, denuntand centrul de detentie american de la Guantanamo Bay.
» Bush, la ultima intalnire cu Medvedev
Presedintele american, George W. Bush, si omologul sau rus, Dmitri Medvedev, au avut in marja summitului APEC ultima lor intalnire, reuniunea de la Lima fiind ultima vizita oficiala in strainatate a liderului american, aflat la finalul celor doua mandate prezidentiale. Cu ocazia intalnirii cu Medvedev, presedintele Bush a facut un bilant al relatiilor ruso-americane, aflate in prezent intr-un moment extrem de tensionat din cauza conflictului din Caucaz si a planurilor SUA de instalare a scutului antiracheta in estul Europei. "Am fost de acord in unele puncte, am avut dezacorduri in altele. Am incercat sa depun eforturi pentru o relatie cordiala, pentru ca atunci cand trebuie sa lucram impreuna sa o putem face, iar atunci cand nu suntem de acord sa putem (sa ne exprimam pozitiile - n.n.) intr-un mod respectuos", a declarat Bush.
joi, 9 iulie 2009
Adriean Videanu: Nu particip la concursul pentru funcţia de premier
rim-vicepreşedintele PD-L Adriean Videanu a declarat că nu participă la concursul pentru desemnarea candidatului partidului la funcţia de premier.
"Nu mă interesează funcţia de prim-ministru". Declaraţia aparţine prim-vicepreşedintelui PD-L Adriean Videanu şi a fost făcută în direct la Realitatea TV, în cadrul emisiunii Realitatea zilei.
Anunţul lui Adriean Videanu vine în contextul în care joi se reuneşte Colegiul Director al partidului, în care se va afla cine este candidatul PD-L la funcţia de prim ministru.
"Nu mă interesează funcţia de prim-ministru". Declaraţia aparţine prim-vicepreşedintelui PD-L Adriean Videanu şi a fost făcută în direct la Realitatea TV, în cadrul emisiunii Realitatea zilei.
Anunţul lui Adriean Videanu vine în contextul în care joi se reuneşte Colegiul Director al partidului, în care se va afla cine este candidatul PD-L la funcţia de prim ministru.
Geoană împarte colegii la toate partidele de buzunar
PSD vrea să-i bage în Parlament, în afară de PC şi PIN, şi pe ecologişti, şi pe sindicalişti.
PreŞedintele PSD, Mircea Geoană, i-a informat ieri pe membrii Biroului Permanent al partidului că social democraţii trebuie să cedeze colegii parlamentare nu numai pentru PC, ci şi pentru PIN, PER şi pentru sindicate. În cadrul şedinţei de ieri a BPN, vicepreşedinţii PSD au aflat de la şeful lor că vicepreşedintele PIN, Lavinia Şandru, va candida
în Bucureşti într-un colegiu al PSD din sectorul 6, împotriva Elenei Udrea, precum şi că PSD are protocoale de colaborare cu sindicatele, pe ai căror lideri trebuie să-i ajute să câştige mandate de parlamentari.
În ceea ce-i priveşte pe ecologişti, aceştia au fost curtaţi de mai multă vreme de PSD, zilele trecute Ion Iliescu făcându-i o invitaţie de alianţă Partidului Verzilor, condus de un vechi rival al său, Doru Mărieş.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat după şedinţa BPN că social democraţii şi conservatorii, care vor candida împreună la alegerile parlamentare, nu vor face alianţe sau cooperări cu alte partide, ci doar în mod individual cu membri ai diferitor partide care doresc să candideze cu sprijinul PSD.
Diaconescu a anunţat şi o parte dintre candidaţii PSD pentru colegiile din afara ţării. Cei patru candidaţi pentru colegiile uninominale din străinătate care au primit luni aprobarea Biroului Permanent Naţional sunt Marian Popescu (Camera Deputaţilor, colegiul UE), Tudor Panţiru (Camera Deputaţilor, colegiul Europa de Est şi Asia), Dan Mocanu (Senat, colegiul Europa de Est şi Asia) şi Armand Schor (Camera Deputaţilor, colegiul Africa şi Orientul Mijlociu).
PreŞedintele PSD, Mircea Geoană, i-a informat ieri pe membrii Biroului Permanent al partidului că social democraţii trebuie să cedeze colegii parlamentare nu numai pentru PC, ci şi pentru PIN, PER şi pentru sindicate. În cadrul şedinţei de ieri a BPN, vicepreşedinţii PSD au aflat de la şeful lor că vicepreşedintele PIN, Lavinia Şandru, va candida
în Bucureşti într-un colegiu al PSD din sectorul 6, împotriva Elenei Udrea, precum şi că PSD are protocoale de colaborare cu sindicatele, pe ai căror lideri trebuie să-i ajute să câştige mandate de parlamentari.
În ceea ce-i priveşte pe ecologişti, aceştia au fost curtaţi de mai multă vreme de PSD, zilele trecute Ion Iliescu făcându-i o invitaţie de alianţă Partidului Verzilor, condus de un vechi rival al său, Doru Mărieş.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat după şedinţa BPN că social democraţii şi conservatorii, care vor candida împreună la alegerile parlamentare, nu vor face alianţe sau cooperări cu alte partide, ci doar în mod individual cu membri ai diferitor partide care doresc să candideze cu sprijinul PSD.
Diaconescu a anunţat şi o parte dintre candidaţii PSD pentru colegiile din afara ţării. Cei patru candidaţi pentru colegiile uninominale din străinătate care au primit luni aprobarea Biroului Permanent Naţional sunt Marian Popescu (Camera Deputaţilor, colegiul UE), Tudor Panţiru (Camera Deputaţilor, colegiul Europa de Est şi Asia), Dan Mocanu (Senat, colegiul Europa de Est şi Asia) şi Armand Schor (Camera Deputaţilor, colegiul Africa şi Orientul Mijlociu).
Guvernul Stolojan iese din umbră
Democrat-liberalii vor să lanseze vineri formula de executiv pentru alegeri, cu 17 sau 19 miniştri şi cinci „domenii prioritare“.
Înainte de lansarea de vineri a premierului de campanie şi a garniturii de miniştri ai PDL, liderii democrat-liberali îşi fac intens calcule pentru portofoliile ministeriale. Se fac şedinţe la partid până noaptea târziu, retuşuri în oferta de guvernare şi mai ales se caută miniştri. Potrivit unor surse democrat-liberale, scaunul premierului de campanie, revendicat de Theodor Stolojan, nu are deocamdată niciun alt pretendent şi nici nu se întrevede vreo schimbare până la Colegiul Director de joi, când se va lua decizia.
Vehiculat ca posibil contracandidat al lui Stolojan în partid, Vasile Blaga a rămas la Interne. La ultimele întâlniri, de duminică şi de ieri, liderii PDL au renunţat însă la varianta lansării lui Stolojan alături de doar 5 potenţiali miniştri în domenii considerate de partid prioritare şi să extindă lista pentru întregul guvern de campanie.
Blaga, Berceanu, Miclea - miniştrii „prioritari“
Pentru viitorul guvern, PDL a pus pe hârtie două variante, una cu 17 şi alta cu 19 ministere. Cinci dintre acestea sunt însă considerate domenii prioritare: infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, descentralizare. Pentru două dintre acestea, miniştrii sunt ca şi gata de lansare. Astfel, Vasile Blaga ar urma să revină într-un Minister al Descentralizării, Internelor şi Reformei Administrative, iar Radu Berceanu la Transporturi
.
Celelalte trei domenii sunt încă în negociere, dar au conturaţi potenţialii miniştri. Potrivit surselor citate, pentru Educaţie, liderul PDL Emil Boc este în tratative cu Mircea Miclea, fost ministru şi preşedinte al comisiei de specialitate pe lângă Palatul Cotroceni. La Agricultură este în cărţi Marian Hoinaru, după ce varianta Valeriu Tabă ră a fost abandonată. Ministerul Sănătăţii are mai mulţi pretendenţi. Lui Cristian Rădulescu, liderul deputaţilor PDL, i s-a alăturat, mai nou, senatorul Dan Sabău, dar cel mai aproape de lansare ar fi totuşi Sorin Paveliu.
Pe lângă varianta „prescurtată“ de program de guvernare şi premierul-locomotivă cu cei cinci miniştri „de primplan“, liderii PDL fac calcule să lanseze vineri, la Conferinţa Naţională Anuală, un întreg guvern de campanie. Numele sunt în general ale foştilor miniştri ai guvernului Tăriceanu I: Sulfina Barbu la Mediu, Gheorghe Barbu la Ministerul Muncii, lui Gheorghe Pogea i s-a oferit un Minister al Energiei
şi Resurselor, iar Adriean Videanu este
Înainte de lansarea de vineri a premierului de campanie şi a garniturii de miniştri ai PDL, liderii democrat-liberali îşi fac intens calcule pentru portofoliile ministeriale. Se fac şedinţe la partid până noaptea târziu, retuşuri în oferta de guvernare şi mai ales se caută miniştri. Potrivit unor surse democrat-liberale, scaunul premierului de campanie, revendicat de Theodor Stolojan, nu are deocamdată niciun alt pretendent şi nici nu se întrevede vreo schimbare până la Colegiul Director de joi, când se va lua decizia.
Vehiculat ca posibil contracandidat al lui Stolojan în partid, Vasile Blaga a rămas la Interne. La ultimele întâlniri, de duminică şi de ieri, liderii PDL au renunţat însă la varianta lansării lui Stolojan alături de doar 5 potenţiali miniştri în domenii considerate de partid prioritare şi să extindă lista pentru întregul guvern de campanie.
Blaga, Berceanu, Miclea - miniştrii „prioritari“
Pentru viitorul guvern, PDL a pus pe hârtie două variante, una cu 17 şi alta cu 19 ministere. Cinci dintre acestea sunt însă considerate domenii prioritare: infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, descentralizare. Pentru două dintre acestea, miniştrii sunt ca şi gata de lansare. Astfel, Vasile Blaga ar urma să revină într-un Minister al Descentralizării, Internelor şi Reformei Administrative, iar Radu Berceanu la Transporturi
.
Celelalte trei domenii sunt încă în negociere, dar au conturaţi potenţialii miniştri. Potrivit surselor citate, pentru Educaţie, liderul PDL Emil Boc este în tratative cu Mircea Miclea, fost ministru şi preşedinte al comisiei de specialitate pe lângă Palatul Cotroceni. La Agricultură este în cărţi Marian Hoinaru, după ce varianta Valeriu Tabă ră a fost abandonată. Ministerul Sănătăţii are mai mulţi pretendenţi. Lui Cristian Rădulescu, liderul deputaţilor PDL, i s-a alăturat, mai nou, senatorul Dan Sabău, dar cel mai aproape de lansare ar fi totuşi Sorin Paveliu.
Pe lângă varianta „prescurtată“ de program de guvernare şi premierul-locomotivă cu cei cinci miniştri „de primplan“, liderii PDL fac calcule să lanseze vineri, la Conferinţa Naţională Anuală, un întreg guvern de campanie. Numele sunt în general ale foştilor miniştri ai guvernului Tăriceanu I: Sulfina Barbu la Mediu, Gheorghe Barbu la Ministerul Muncii, lui Gheorghe Pogea i s-a oferit un Minister al Energiei
şi Resurselor, iar Adriean Videanu este
Ministrul de Externe ungar, în vizită la Bucureşti
Ministrul ungar de Externe va face marţi o vizită oficială la Bucureşti, la invitaţia omologului său român Lazăr Comănescu. Principala temă a discuţiilor o reprezintă pregătirea şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Ungare, reuniune ce se va desfăşura pe 21 octombrie. Pe lângă acest subiect, vor fi discutate apecte legate de relaţiile bilaterale româno-ungare şi chestiuni legate de probleme care îi afectează pe etnicii maghiari din România.
Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE la Budapesta, ministrul ungar se va întâlni şi cu premierul român, Călin Popescu Tăriceanu, precum şi cu liderul UDMR, Marko B
Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE la Budapesta, ministrul ungar se va întâlni şi cu premierul român, Călin Popescu Tăriceanu, precum şi cu liderul UDMR, Marko B
Preşedintele sună din nou la 322
Cu o lună şi jumătate înaintea începerii campaniei pentru alegerile generale, preşedintele Traian Băsescu vrea să se adreseze Parlamentului. Şeful statului a solicitat, ieri, conducerii Camerei Deputaţilor şi Senatului să convoace plenul reunit pentru a prezenta „un mesaj pe probleme actuale de politică internă şi externă”. Traian Băsescu a cerut ca şedinţa să aibă loc pe 24 septembrie, exact la orele 11.00.
Conducerea Camerei a luat imediat în discuţie solicitarea: „Săptămâna viitoare va fi o şedinţă a Birourilor Permanente. Bineînţeles, vom accepta această cerere şi vom stabili data la care Camerele reunite sunt în măsură să se reunească pentru a asculta mesajul preşedintelui”, a precizat, ieri, secretarul Camerei, deputatul PSD, Valeriu Zgonea. Ultima dată
când Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului a fost în luna februarie a anului trecut. El le-a transmis atunci senatorilor şi deputaţilor că îi consultă cu privire la organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal. Potrivit articolului 88 din Constituţie, preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Conducerea Camerei a luat imediat în discuţie solicitarea: „Săptămâna viitoare va fi o şedinţă a Birourilor Permanente. Bineînţeles, vom accepta această cerere şi vom stabili data la care Camerele reunite sunt în măsură să se reunească pentru a asculta mesajul preşedintelui”, a precizat, ieri, secretarul Camerei, deputatul PSD, Valeriu Zgonea. Ultima dată
când Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului a fost în luna februarie a anului trecut. El le-a transmis atunci senatorilor şi deputaţilor că îi consultă cu privire la organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal. Potrivit articolului 88 din Constituţie, preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Vadim, în spatele unei bande de hoţi români din Germania?
n presa germană au apărut mai multe articole potrivit cărora o bandă de hoţi din Germania ar opera sub oblăduirea discretă a unor persoane cu rang înalt din Bucureşti, numele vehiculat fiind cel al liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor. Publicaţia care pomeneşte numele lui Vadim, ca fiind implicat în obţinerea de foloase materiale după urma furturilor, este "Pforzheimer Zeitung", informează "Deutsche Welle". Totul a început la Essen, unde cinci persoane de cetăţenie română au fost arestate pe motiv că au furat un telefon mobil.
Conform cotidianului german "Pforzheimer Zeitung", se pare însă că cei cinci cetăţeni români, trei bărbaţi şi două femei, reprezentau doar vârful unei întregi mafii, cea mult hulită de Corneliu vadim Tudor.
Astfel că, autorităţile nemţeşti au descoperit că această bandă, foarte activă în Germania, se ocupa cu furtul de obiecte de lux. Cei cinci au fost găsiţi în baza de date de Poliţiei germane ca fiind acuzaţi pentru furtul a nouă ceasuri
în valoare de peste 100 000 de euro.
Procurorul german, Christian Lorenz declara după arestarea celor cinci: „Trebuie să-i descoperim pe cei care se ascund în spatele acestor acţiuni, să aflăm care este structura bandei şi care sunt căile de distribuţie a mărfii furate.”, relatează Deutsche Welle, citând Pforzheimer Zeitung.
Între timp, ancheta autorităţilor germane a progresat. Momentan se ştie faptul că românii care comiteau ilegalităţi pe teritoriul Germaniei făceau parte din gruparea „Garda”, al cărei sediu principal se află în România, la Bistriţa. O contribuţie foarte importantă la clarificarea unui întreg set de necunoscute l-a avut unul dintre românii arestaţi de poliţia germană, Gheorghe H. Acum doi ani, în arest, acesta a menţionat mai multe nume şi a oferit autorităţilor germane detalii despre modul în care funcţionează „Garda”.
În urma colaborării cu autorităţile, a fost arestat şi Dorinel P., nume fictiv sub care acuzatul apare menţionat în presa germană, inculpatul principal în procesul bandei de hoţi.
Proces marcat de "temeri"
„Teama este palpabilă, vizibilă, se simte. Multora le este frică”, scria „Pforzheimer Zeitung” cu ocazia începerii procesului lui Dorinel P, despre care se spune că ar fi „un om foarte periculos, cu legături în serviciile
secrete române şi cu scena politică de la Bucureşti – sau victima unei răzbunări, trădat de propriul său stat, urmărit pe nedrept şi tratat inuman.”
În presa germană au apărut şi informaţii conform cărora „Garda”, al cărei sediu principal era clubul „Baby Blue” din Bistriţa, ar fi recrutat copii
ai străzii şi tineri fără perspectivă de viitor pentru a-i trimite la furat.
Aproape jumătate din valoarea furturilor ar fi revenit „contractanţilor”, în principal Partidului România Mare
, al cărui lider este Corneliu vadim Tudor,precizează ziaristul de la „Pforzheimer Zeitung”, citat de Deutsche Welle.
„Statul român ar trebui să îşi facă griji cu privire la imaginea lui. Dacă este adevărat ceea ce spune martorul principal, Gheorghe H., înseamnă că la Bucureşti este ignorat complet faptul că foşti membrii ai Securităţii au format o organizaţie numită „Garda”, implicată în activităţi criminale”, se mai arată în articolul apărut recent în „Pforzheimer Zeitung”.
Conform cotidianului german "Pforzheimer Zeitung", se pare însă că cei cinci cetăţeni români, trei bărbaţi şi două femei, reprezentau doar vârful unei întregi mafii, cea mult hulită de Corneliu vadim Tudor.
Astfel că, autorităţile nemţeşti au descoperit că această bandă, foarte activă în Germania, se ocupa cu furtul de obiecte de lux. Cei cinci au fost găsiţi în baza de date de Poliţiei germane ca fiind acuzaţi pentru furtul a nouă ceasuri
în valoare de peste 100 000 de euro.
Procurorul german, Christian Lorenz declara după arestarea celor cinci: „Trebuie să-i descoperim pe cei care se ascund în spatele acestor acţiuni, să aflăm care este structura bandei şi care sunt căile de distribuţie a mărfii furate.”, relatează Deutsche Welle, citând Pforzheimer Zeitung.
Între timp, ancheta autorităţilor germane a progresat. Momentan se ştie faptul că românii care comiteau ilegalităţi pe teritoriul Germaniei făceau parte din gruparea „Garda”, al cărei sediu principal se află în România, la Bistriţa. O contribuţie foarte importantă la clarificarea unui întreg set de necunoscute l-a avut unul dintre românii arestaţi de poliţia germană, Gheorghe H. Acum doi ani, în arest, acesta a menţionat mai multe nume şi a oferit autorităţilor germane detalii despre modul în care funcţionează „Garda”.
În urma colaborării cu autorităţile, a fost arestat şi Dorinel P., nume fictiv sub care acuzatul apare menţionat în presa germană, inculpatul principal în procesul bandei de hoţi.
Proces marcat de "temeri"
„Teama este palpabilă, vizibilă, se simte. Multora le este frică”, scria „Pforzheimer Zeitung” cu ocazia începerii procesului lui Dorinel P, despre care se spune că ar fi „un om foarte periculos, cu legături în serviciile
secrete române şi cu scena politică de la Bucureşti – sau victima unei răzbunări, trădat de propriul său stat, urmărit pe nedrept şi tratat inuman.”
În presa germană au apărut şi informaţii conform cărora „Garda”, al cărei sediu principal era clubul „Baby Blue” din Bistriţa, ar fi recrutat copii
ai străzii şi tineri fără perspectivă de viitor pentru a-i trimite la furat.
Aproape jumătate din valoarea furturilor ar fi revenit „contractanţilor”, în principal Partidului România Mare
, al cărui lider este Corneliu vadim Tudor,precizează ziaristul de la „Pforzheimer Zeitung”, citat de Deutsche Welle.
„Statul român ar trebui să îşi facă griji cu privire la imaginea lui. Dacă este adevărat ceea ce spune martorul principal, Gheorghe H., înseamnă că la Bucureşti este ignorat complet faptul că foşti membrii ai Securităţii au format o organizaţie numită „Garda”, implicată în activităţi criminale”, se mai arată în articolul apărut recent în „Pforzheimer Zeitung”.
Mita electorală, practică împământenită la români. 25% dintre alegători au primit bani pentru vot
otrivit unei cercetări comandate de BiG Media Relaţii Publice şi realizate de Atipique Communications, un sfert din românii cu drept de vot recunosc că li s-au oferit bani în schimbul votului la alegerile locale din vara acestui an. Politicienii români apelează din ce în ce mai mult la metode neortodoxe de influenţare a votului, cum ar fi oferirea de bani sau produse
. 25% dintre românii chestionaţi de Atipique Communications recunosc că au primit oferte de bani în schimbul votului lor. Mai mult, 29% dintre aceştia recunosc că ştiu şi alte persoane cărora li s-au făcut propuneri financiare
pentru a pune ştampila pe candidatul indicat.
Cumpărarea votului este cel mai des întâlnită în Moldova unde 39% dintre locuitorii acestei zone recunosc că li s-a oferit o sumă de bani în schimbul votului. Următoarele regiuni ca intenţie de cumpărare a votului sunt Dobrogea (30%) şi Oltenia (24%). Cei mai corecţi politicieni sunt în regiunea Crişana-Maramureş, unde numai 15% dintre locuitori au fost "ofertaţi" de partide pentru a pune ştampila pe un anumit candidat. Transilvania şi Banatul sunt sub media pe ţară în ceea ce priveşte disponibilitatea partidelor de a cumpăra votul, cu procente de 18% respectiv 16%.
Majoritatea politicienilor recunosc existenţa fenomenului şi dau vina pe sărăcia românilor care se pretează la astfel de practici, lăsându-se influenţaţi pe cale materială. Atenţiile pe care unul sau altul dintre politicieni le practică, devin o formulă clasică. Un politician care nu este capabil să convingă prin viziune şi atitudine politică verticală, recurge şi la astfel de metode. spune Mădălin Voicu, deputat PSD.
Evident niciunul dintre parlamentari nu recunoaşte că ar recurge la astfel de practici şi condamnă vehement mita electorală.
. 25% dintre românii chestionaţi de Atipique Communications recunosc că au primit oferte de bani în schimbul votului lor. Mai mult, 29% dintre aceştia recunosc că ştiu şi alte persoane cărora li s-au făcut propuneri financiare
pentru a pune ştampila pe candidatul indicat.
Cumpărarea votului este cel mai des întâlnită în Moldova unde 39% dintre locuitorii acestei zone recunosc că li s-a oferit o sumă de bani în schimbul votului. Următoarele regiuni ca intenţie de cumpărare a votului sunt Dobrogea (30%) şi Oltenia (24%). Cei mai corecţi politicieni sunt în regiunea Crişana-Maramureş, unde numai 15% dintre locuitori au fost "ofertaţi" de partide pentru a pune ştampila pe un anumit candidat. Transilvania şi Banatul sunt sub media pe ţară în ceea ce priveşte disponibilitatea partidelor de a cumpăra votul, cu procente de 18% respectiv 16%.
Majoritatea politicienilor recunosc existenţa fenomenului şi dau vina pe sărăcia românilor care se pretează la astfel de practici, lăsându-se influenţaţi pe cale materială. Atenţiile pe care unul sau altul dintre politicieni le practică, devin o formulă clasică. Un politician care nu este capabil să convingă prin viziune şi atitudine politică verticală, recurge şi la astfel de metode. spune Mădălin Voicu, deputat PSD.
Evident niciunul dintre parlamentari nu recunoaşte că ar recurge la astfel de practici şi condamnă vehement mita electorală.
Ceauşescu, pe locul trei în topul celor mai extravaganţi dictatori ai lumii
Nicolae Ceauşescu ocupă locul trei în topul dictactorilor extravaganţi, într-un clasament întocmit de celebrul cotidian The Times. Ceauşescu este depăşit în materie de opulenţă, doar de către liderul nord-coreean Kim Jong-il şi preşedintele filipinez - Ferdinand Marcos. Într-un top al celor 10 cei mai decadenţi dictatori ai lumii, în materie de opulenţă prima poziţie este ocupată de liderul nord-coreean Kim Jong-il. Liderul de la Phenian s-a remarcat prin gusturi extrem de costisitoare, hobbyuri la fel de scumpe şi extravaganţe. Are o colecţie de sute de maşini de lux şi 17 palate. Locul 2 este ocupat de preşedintele filipinez, Ferdinand Marcos, recunoscut pentru singura sa pasiune: banii. Marcos a depozitat miliarde de dolari, în conturi
aflate în afara ţării. Aceeaşi pasiune pentru bani o avea şi soţia sa, Imelda.
În clasamentul dictatorilor opulenţi realizat de cotidianul The Times, Nicolae Ceauşescu ocupă locul 3. De-a lungul timpului acesta şi-a construit 15 palate, a strâns o colecţie impresionantă de maşini, iahturi, şi costume făcute la comandă. De asemenea, a cerut dărâmarea a zeci de mii de case pentru a face loc Palatului Parlamentului din Bucureşti.
Excesele fostului dictator român, Nicolae Ceauşescu, pe care jurnaliştii de la The Times îl numesc geniul din Carpaţi au fost remarcate chiar şi de către artistul Salvador Dali. Acesta i-ar fi trimis şi o telegramă de felicitare pentru extravaganţă. În clasamentul relizat de cotidianul britanic se mai regăsesc Iosif Stalin, liderul Uniunii Sovietice, care avea o înclinaţie spre alcool, trabucuri şi palate, dar şi Saddam Hussein care avea o pasiune pentru instalaţii de baie placate cu aur.
aflate în afara ţării. Aceeaşi pasiune pentru bani o avea şi soţia sa, Imelda.
În clasamentul dictatorilor opulenţi realizat de cotidianul The Times, Nicolae Ceauşescu ocupă locul 3. De-a lungul timpului acesta şi-a construit 15 palate, a strâns o colecţie impresionantă de maşini, iahturi, şi costume făcute la comandă. De asemenea, a cerut dărâmarea a zeci de mii de case pentru a face loc Palatului Parlamentului din Bucureşti.
Excesele fostului dictator român, Nicolae Ceauşescu, pe care jurnaliştii de la The Times îl numesc geniul din Carpaţi au fost remarcate chiar şi de către artistul Salvador Dali. Acesta i-ar fi trimis şi o telegramă de felicitare pentru extravaganţă. În clasamentul relizat de cotidianul britanic se mai regăsesc Iosif Stalin, liderul Uniunii Sovietice, care avea o înclinaţie spre alcool, trabucuri şi palate, dar şi Saddam Hussein care avea o pasiune pentru instalaţii de baie placate cu aur.
Pomana lui Vadim
PD-L a inghitit 11 alesi intrati in Parlament pe listele PRM * Pe locul doi la reconditionat peremisti in actuala legislatura se situeaza PC, cu sase achizitii
Zestrea parlamentara a PRM s-a redus la jumatate fata de inceputul actualei legislaturi, cei 33 de senatori si deputati fugiti in ultimii patru ani din formatiunea Tribunului reprezentand acum grupurile parlamentare ale altor partide. Campionul racolarilor de peremisti este PD-L, care a "aspirat" o treime din dezertori.
PRM a obtinut in urma alegerilor din toamna anului 2004 un total de 69 de mandate, din care 48 de deputat si 21 de senator. In prezent, grupurile parlamentare ale acestui partid mai numara doar 21 de membri la Camera si 15 la Senat. Exodul alesilor peremisti a inceput chiar din primavara anului 2005, in februarie anuntandu-si demisia din Grupul PRM de la Camera cei cinci reprezentanti ai Blocului National Sindical (BNS): Dan Mocanescu, Costel Ovidenie, Olguta Cocrea, Mircea Giurgiu si Ion Stoica. Doua luni mai tarziu a zbughit-o din formatiunea peremista si Nati Meir, alibiul filosemit al Tribunului. In iunie 2005, dupa incercarea nereusita de infrumusetare a partidului cu eticheta "popular", a plecat in suturi lotul Ciontu, acuzat de Vadim de intentii puciste. Ciontu a luat calea PC, Branza, Cantaragiu si Ionescu au trecut sub flamurile PD (PD-L), iar Anghel Stanciu s-a inscris in PSD. Rand pe rand, au plecat de langa Tribun si alti reprezentanti vestiti ai PRM: Ciocalteu, Puzdrea, Leonida Lari, Calian, Hogea, Olguta Vasilescu, Buruiana, Eserghep. Aproape de fiecare data, Vadim a avut o vorba "dulce" pentru ei la despartire: "Israelianul Nati Meir - un escroc de talie internationala, care trebuie arestat imediat"; "Lupoi s-a dovedit a fi un escroc lacom de bani, care s-a dedat chiar si la fals in acte publice"; Ciontu - "un electrician pensionar si analfabet"; "infractoarea Buruiana" si multe altele.
PNL, doua achizitii
Celelalte partide nu au tinut cont
de caracterizarile acide
facute de presedintele PRM fostilor colegi si s-au pus pe adunat parlamentari. Cea mai harnica formatiune s-a dovedit a fi PD-L, care a facut carnet de mebru pentru zece fosti deputati peremisti si un senator. Si conservatorii au deschis larg portile "refugiatilor", reusind sa inregimenteze, la Camera, sase fosti apropiati ai lui Vadim. Intre acestia se regaseste si unul dintre principalii finantatori ai PRM, Gelil Eserghep. PSD a reusit numai doua achizitii, Anghel Stanciu si Olguta Vasilescu. La Senat, de frica lui Vadim probabil, exodul a fost mai putin intens. Dintre cei sase parlamentari pusi pe liber, PNL a luat doi - Mihail Lupoi si Viorel Duca, iar PD-L unul - Dorel Onaca. Tragand linie, observam ca PRM a mai ramas cu 36 din cei 69 de senatori si deputati alesi pe liste in 2004.
De altfel, Vadim Tudor s-a obisnuit sa fie parasit de apropiati, dupa ce acestia s-au vazut parlamentari, inca din legislatura 2000-2004. In acea perioada, din PRM au plecat 26 de deputati, sapte dintre acestia fiind racolati de PSD, partid aflat la guvernare.
Demisie din cauza trocului
Senatorul Nicolae Neagu a anuntat ieri ca demisioneaza din grupul parlamentar PD-L din Senat si din aceasta formatiune, motivul fiind acordul dintre PD-L si PRM privind fotoliul de vicepresedinte al Senatului. Neagu urma sa preia presedintia Comisiei economice din aceasta Camera, mai precis una dintre functiile oferite la schimb de PRM. "Sunt un om de principii si ma disociez de aceasta intelegere", a spus Neagu, mentionand ca va activa ca senator independent, afiliat
grupului PNL.
Zestrea parlamentara a PRM s-a redus la jumatate fata de inceputul actualei legislaturi, cei 33 de senatori si deputati fugiti in ultimii patru ani din formatiunea Tribunului reprezentand acum grupurile parlamentare ale altor partide. Campionul racolarilor de peremisti este PD-L, care a "aspirat" o treime din dezertori.
PRM a obtinut in urma alegerilor din toamna anului 2004 un total de 69 de mandate, din care 48 de deputat si 21 de senator. In prezent, grupurile parlamentare ale acestui partid mai numara doar 21 de membri la Camera si 15 la Senat. Exodul alesilor peremisti a inceput chiar din primavara anului 2005, in februarie anuntandu-si demisia din Grupul PRM de la Camera cei cinci reprezentanti ai Blocului National Sindical (BNS): Dan Mocanescu, Costel Ovidenie, Olguta Cocrea, Mircea Giurgiu si Ion Stoica. Doua luni mai tarziu a zbughit-o din formatiunea peremista si Nati Meir, alibiul filosemit al Tribunului. In iunie 2005, dupa incercarea nereusita de infrumusetare a partidului cu eticheta "popular", a plecat in suturi lotul Ciontu, acuzat de Vadim de intentii puciste. Ciontu a luat calea PC, Branza, Cantaragiu si Ionescu au trecut sub flamurile PD (PD-L), iar Anghel Stanciu s-a inscris in PSD. Rand pe rand, au plecat de langa Tribun si alti reprezentanti vestiti ai PRM: Ciocalteu, Puzdrea, Leonida Lari, Calian, Hogea, Olguta Vasilescu, Buruiana, Eserghep. Aproape de fiecare data, Vadim a avut o vorba "dulce" pentru ei la despartire: "Israelianul Nati Meir - un escroc de talie internationala, care trebuie arestat imediat"; "Lupoi s-a dovedit a fi un escroc lacom de bani, care s-a dedat chiar si la fals in acte publice"; Ciontu - "un electrician pensionar si analfabet"; "infractoarea Buruiana" si multe altele.
PNL, doua achizitii
Celelalte partide nu au tinut cont
de caracterizarile acide
facute de presedintele PRM fostilor colegi si s-au pus pe adunat parlamentari. Cea mai harnica formatiune s-a dovedit a fi PD-L, care a facut carnet de mebru pentru zece fosti deputati peremisti si un senator. Si conservatorii au deschis larg portile "refugiatilor", reusind sa inregimenteze, la Camera, sase fosti apropiati ai lui Vadim. Intre acestia se regaseste si unul dintre principalii finantatori ai PRM, Gelil Eserghep. PSD a reusit numai doua achizitii, Anghel Stanciu si Olguta Vasilescu. La Senat, de frica lui Vadim probabil, exodul a fost mai putin intens. Dintre cei sase parlamentari pusi pe liber, PNL a luat doi - Mihail Lupoi si Viorel Duca, iar PD-L unul - Dorel Onaca. Tragand linie, observam ca PRM a mai ramas cu 36 din cei 69 de senatori si deputati alesi pe liste in 2004.
De altfel, Vadim Tudor s-a obisnuit sa fie parasit de apropiati, dupa ce acestia s-au vazut parlamentari, inca din legislatura 2000-2004. In acea perioada, din PRM au plecat 26 de deputati, sapte dintre acestia fiind racolati de PSD, partid aflat la guvernare.
Demisie din cauza trocului
Senatorul Nicolae Neagu a anuntat ieri ca demisioneaza din grupul parlamentar PD-L din Senat si din aceasta formatiune, motivul fiind acordul dintre PD-L si PRM privind fotoliul de vicepresedinte al Senatului. Neagu urma sa preia presedintia Comisiei economice din aceasta Camera, mai precis una dintre functiile oferite la schimb de PRM. "Sunt un om de principii si ma disociez de aceasta intelegere", a spus Neagu, mentionand ca va activa ca senator independent, afiliat
grupului PNL.
Boc spune că Băsescu nu a găsit convingătoare argumentele PD-L pentru înţelegerea cu PRM
Conducerea PD-L s-a întâlnit luni cu preşedintele Băsescu pentru a-i explica înţelegerea din Senat cu PRM, dar şeful statului nu a apreciat ca fiind convingătoare argumentele democrat-liberalilor, a declarat marţi liderul PD-L Emil Boc.
"Am avut o explicaţie cu preşedintele Băsescu-conducerea centrală a PD-L-prin care am explicat argumentele care au stat la baza deciziei noastre. Nu le-a acceptat, dar sper că cel puţin a înţeles că a fost o decizie, pe fond, de bună credinţă, administrativă, fără nicio conotaţie politică, fără să existe niciun fel de protocol, niciun fel de înţelegere şi nimic altceva, pur şi simplu o decizie pur administrativă la nivelul liderilor din Senat cu privire la funcţiile care se împart la începutul fiecărei sesiuni", a declarat, marţi, preşedintele PD-L, Emil Boc, precizând că întrevederea cu şeful statului a avut loc luni.
Boc a spus că preşedintele Traian Băsescu nu a găsit argumentele democrat-liberalilor convingătoare, însă şi-a exprimat speranţa că şeful statului a înţeles că demersul de a ceda funcţia de vicepreşedinte al Senatului liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor este lipsit de orice conotaţie politică. De altfel, liderul PD-L a ţinut să precizeze că întâlnirea cu Traian Băsescu a avut loc la solicitarea democrat-liberalilor.
"A fost o solicitare pe care noi am cerut-o, pentru o explicitare a acestui demers care nu are nicio legătură cu şeful statului. A fost o decizie pe care am luat-o la nivelul conducerii PD-L cu unicul scop dea debloca situaţia din Senat", a spus Boc, adăugând că era nevoie de o explicaţie în urma demersului exacerbat din mass-media.
"S-a demonstrat că nu am evaluat corect toate nuanţele şi impactul pe care l-ar fi avut în opinia publică,(..) văzând însă că instituţia prezidenţială este târâtă involuntar în acest subiect, am solicitat o explicaţie cu şeful statului", a mai arătat Boc.
Întrebat dacă în cadrul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu democrat-liberalii i-au cerut scuze acestuia, aşa cum sugerase Cezar Preda că ar fi indicat, Emil Boc a răspuns că relaţia dintre PD-L şi preşedinte nu se pune în termeni de scuze.
"Nu cred că relaţia dintre noi şi preşedinte se pune în termeni de scuze. Suntem oameni care ne cunoaştem în politică de foarte mulţi ani. Cred că discuţia sinceră este singura cale de a rezolva o problemă sau o explicaţie decentă, nu cred că milogeala publică reprezintă soluţia", a spus Boc.
PD-L a cedat săptămâna trecută postul de vicepeeşedinte al Senatului în favoarea PRM, primind la schimb o funcţie de secretar şi pe cea de preşedinte al Comisiei economice.
Cotidianul a relatat că înţelegerea prin care PD-L îi ceda preşedintelui PRM C.V.Tudor postul de vicepreşedinte al Senatului ar fi avut loc cu acceptul lui Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut însă că nu a avut niciun contact cu vreun lider politic, inclusiv de la PD-L, pe tema împărţirii de funcţii în Senat, şi a cerut partidelor să nu-l implice pe şeful statului "în campania electorală prematură care se conturează în aceste zile".
Pentru a pune capăt acţiunii de intoxicare a opiniei publice lansată astăzi, 2 septembrie, de membri ai unor partide politice, preşedintele României precizează că nu au existat niciun fel de contacte între domnia sa şi vreun lider politic sau vreun partid politic, inclusiv PD-L, pe tema alocării de funcţii în Senatul României", se arată într-un comunicatul al Administraţiei Prezidenţiale, remis marţi NewsIn.
De asemenea, Băsescu a făcut un apel la partidele politice "să nu încerce să îl implice pe şeful statului în campania electorală prematură care se conturează în aceste zile". Şeful statului recomandă partidelor politice să îşi axeze campania electorală pe confruntarea soluţiilor propuse pentru rezolvarea problemelor reale cu care se confruntă cetăţenii şi nu pe dezinformarea acestora.
Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat vineri că nu are nicio legătură cu înţelegerea dintre PD-L şi PRM privind postul de vicepreşedinte al Senatului, acuzându-i pe cei care au lansat astfel de "denigrări" de anumite interese.
"Aş putea să răspund foarte dur aici" a declarat Băsescu, întrebat cum comentează informaţiile apărute în presa centrală, potrivit cărora acordul PD-L-PRM ar fi avut loc cu acceptul său. "O să rămân într-o zonă decentă, amintind că am dat un comunicat, imediat după ce a apărut acuzaţia, în care am spus că nu am avut nicio implicare în susţinerea pe care a primit-o Vadim în Senat şi reconfirm această afirmaţie, deşi văd că după un comunicat oficial, cei ori plătiţi ori cu interese de a continua denigrarea, susţin această legătură", a mai spus preşedintele.
"Nu am avut nicio legătură cu desemnarea lui Vadim în funcţia de vicepreşedinte, nicio consultare cu niciun partid, nici măcar cu PD-L. Nu mă ocup de lucruri mărunte legate de locuri prin Parlament. Preocuparile pentru lucruri mărunte are cine să le aibă în clasa politică, şi pentru minciună şi pentru lucruri mărunte. Eu mă ocup de lucrurile mari
în România, nu de mărunţişuri", a conchis şeful statului.
"Am avut o explicaţie cu preşedintele Băsescu-conducerea centrală a PD-L-prin care am explicat argumentele care au stat la baza deciziei noastre. Nu le-a acceptat, dar sper că cel puţin a înţeles că a fost o decizie, pe fond, de bună credinţă, administrativă, fără nicio conotaţie politică, fără să existe niciun fel de protocol, niciun fel de înţelegere şi nimic altceva, pur şi simplu o decizie pur administrativă la nivelul liderilor din Senat cu privire la funcţiile care se împart la începutul fiecărei sesiuni", a declarat, marţi, preşedintele PD-L, Emil Boc, precizând că întrevederea cu şeful statului a avut loc luni.
Boc a spus că preşedintele Traian Băsescu nu a găsit argumentele democrat-liberalilor convingătoare, însă şi-a exprimat speranţa că şeful statului a înţeles că demersul de a ceda funcţia de vicepreşedinte al Senatului liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor este lipsit de orice conotaţie politică. De altfel, liderul PD-L a ţinut să precizeze că întâlnirea cu Traian Băsescu a avut loc la solicitarea democrat-liberalilor.
"A fost o solicitare pe care noi am cerut-o, pentru o explicitare a acestui demers care nu are nicio legătură cu şeful statului. A fost o decizie pe care am luat-o la nivelul conducerii PD-L cu unicul scop dea debloca situaţia din Senat", a spus Boc, adăugând că era nevoie de o explicaţie în urma demersului exacerbat din mass-media.
"S-a demonstrat că nu am evaluat corect toate nuanţele şi impactul pe care l-ar fi avut în opinia publică,(..) văzând însă că instituţia prezidenţială este târâtă involuntar în acest subiect, am solicitat o explicaţie cu şeful statului", a mai arătat Boc.
Întrebat dacă în cadrul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu democrat-liberalii i-au cerut scuze acestuia, aşa cum sugerase Cezar Preda că ar fi indicat, Emil Boc a răspuns că relaţia dintre PD-L şi preşedinte nu se pune în termeni de scuze.
"Nu cred că relaţia dintre noi şi preşedinte se pune în termeni de scuze. Suntem oameni care ne cunoaştem în politică de foarte mulţi ani. Cred că discuţia sinceră este singura cale de a rezolva o problemă sau o explicaţie decentă, nu cred că milogeala publică reprezintă soluţia", a spus Boc.
PD-L a cedat săptămâna trecută postul de vicepeeşedinte al Senatului în favoarea PRM, primind la schimb o funcţie de secretar şi pe cea de preşedinte al Comisiei economice.
Cotidianul a relatat că înţelegerea prin care PD-L îi ceda preşedintelui PRM C.V.Tudor postul de vicepreşedinte al Senatului ar fi avut loc cu acceptul lui Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut însă că nu a avut niciun contact cu vreun lider politic, inclusiv de la PD-L, pe tema împărţirii de funcţii în Senat, şi a cerut partidelor să nu-l implice pe şeful statului "în campania electorală prematură care se conturează în aceste zile".
Pentru a pune capăt acţiunii de intoxicare a opiniei publice lansată astăzi, 2 septembrie, de membri ai unor partide politice, preşedintele României precizează că nu au existat niciun fel de contacte între domnia sa şi vreun lider politic sau vreun partid politic, inclusiv PD-L, pe tema alocării de funcţii în Senatul României", se arată într-un comunicatul al Administraţiei Prezidenţiale, remis marţi NewsIn.
De asemenea, Băsescu a făcut un apel la partidele politice "să nu încerce să îl implice pe şeful statului în campania electorală prematură care se conturează în aceste zile". Şeful statului recomandă partidelor politice să îşi axeze campania electorală pe confruntarea soluţiilor propuse pentru rezolvarea problemelor reale cu care se confruntă cetăţenii şi nu pe dezinformarea acestora.
Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat vineri că nu are nicio legătură cu înţelegerea dintre PD-L şi PRM privind postul de vicepreşedinte al Senatului, acuzându-i pe cei care au lansat astfel de "denigrări" de anumite interese.
"Aş putea să răspund foarte dur aici" a declarat Băsescu, întrebat cum comentează informaţiile apărute în presa centrală, potrivit cărora acordul PD-L-PRM ar fi avut loc cu acceptul său. "O să rămân într-o zonă decentă, amintind că am dat un comunicat, imediat după ce a apărut acuzaţia, în care am spus că nu am avut nicio implicare în susţinerea pe care a primit-o Vadim în Senat şi reconfirm această afirmaţie, deşi văd că după un comunicat oficial, cei ori plătiţi ori cu interese de a continua denigrarea, susţin această legătură", a mai spus preşedintele.
"Nu am avut nicio legătură cu desemnarea lui Vadim în funcţia de vicepreşedinte, nicio consultare cu niciun partid, nici măcar cu PD-L. Nu mă ocup de lucruri mărunte legate de locuri prin Parlament. Preocuparile pentru lucruri mărunte are cine să le aibă în clasa politică, şi pentru minciună şi pentru lucruri mărunte. Eu mă ocup de lucrurile mari
în România, nu de mărunţişuri", a conchis şeful statului.
Modificarea Constitutiei, pe masa Consiliului Legislativ
ristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al PSD, a anuntat ca partidul sau a trimis, ieri, Consiliului Legislativ, propunerea de modificare a Constitutiei, semnata de 39 de senatori PSD si PC. Printre semnatari nu se regaseste si Ion Iliescu.
Potrivit lui Diaconescu, initiativa de modificare a Legii fundamentale vizeaza doua domenii: investirea CSM cu responsabilitati exclusive in numirea in functii de conducere a magistratilor, inclusiv a procurorilor-sefi (deci confiscarea atributiilor prezidentiale, sprijinind solutia adoptata saptamana trecuta in comisie de senatorii-juristi), si egalizarea regimului de imunitate a demnitarilor.
"Dorim sa eliminam disfunctiile care au generat atatea probleme si interpretari in societatea romaneasca", a declarat Diaconescu la finalul sedintei BPN. Imunitatea
parlamentara nu dispare total, dupa cum promitea Mircea Geoana. PSD solicita avizul Consiliului Legislativ pentru trei versiuni in privinta imunitatii. Avizul pentru urmarirea penala a demnitarilor sa fie dat de Curtea Constitutionala. O alta institutie care avizeaza ar putea fi CSM. A treia propunere se refera la crearea unei "comisii superioare de imunitate", condusa de presedintele CSM si alcatuita atat din parlamentari, cat si din judecatori.
Modificarea Constitutiei nu este vizata numai de PSD. Primul ministru Calin Popescu Tariceanu declara la sfarsitul lui august, la scoala de Vara a tinerilor liberali, ca trebuie sa aiba loc o "dezbatere serioasa" privind revizuirea Constitutiei, precizand ca Romania ar trebui sa aleaga intre republica parlamentara sau monarhie constitutionala. In replica, presedintele PD-L, Emil Boc, a propus organizarea unui referendum privind forma de guvernamant o data cu alegerile europarlamentare din 2009, democrat-liberalii optand pentru o republica de tip prezidential in care atributiile sefului statului sa fie consolidate.
Potrivit lui Diaconescu, initiativa de modificare a Legii fundamentale vizeaza doua domenii: investirea CSM cu responsabilitati exclusive in numirea in functii de conducere a magistratilor, inclusiv a procurorilor-sefi (deci confiscarea atributiilor prezidentiale, sprijinind solutia adoptata saptamana trecuta in comisie de senatorii-juristi), si egalizarea regimului de imunitate a demnitarilor.
"Dorim sa eliminam disfunctiile care au generat atatea probleme si interpretari in societatea romaneasca", a declarat Diaconescu la finalul sedintei BPN. Imunitatea
parlamentara nu dispare total, dupa cum promitea Mircea Geoana. PSD solicita avizul Consiliului Legislativ pentru trei versiuni in privinta imunitatii. Avizul pentru urmarirea penala a demnitarilor sa fie dat de Curtea Constitutionala. O alta institutie care avizeaza ar putea fi CSM. A treia propunere se refera la crearea unei "comisii superioare de imunitate", condusa de presedintele CSM si alcatuita atat din parlamentari, cat si din judecatori.
Modificarea Constitutiei nu este vizata numai de PSD. Primul ministru Calin Popescu Tariceanu declara la sfarsitul lui august, la scoala de Vara a tinerilor liberali, ca trebuie sa aiba loc o "dezbatere serioasa" privind revizuirea Constitutiei, precizand ca Romania ar trebui sa aleaga intre republica parlamentara sau monarhie constitutionala. In replica, presedintele PD-L, Emil Boc, a propus organizarea unui referendum privind forma de guvernamant o data cu alegerile europarlamentare din 2009, democrat-liberalii optand pentru o republica de tip prezidential in care atributiile sefului statului sa fie consolidate.
Traian Băsescu va efectua o vizită oficială în Coreea
Preşedintele Traian Băsescu va efectua, în perioada 10-12 septembrie, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său Lee Myung-bak, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Cu această ocazie, cei doi şefi de stat vor semna o Declaraţie Comună ce va ridica relaţia bilaterală dintre România şi Coreea la rangul de Parteneriat Strategic.
"Republica Coreea va deveni, astfel, primul partener strategic al României din spaţiul asiatic, reconfirmând interesele globale comune, precum şi nivelul ridicat al cooperării dintre cele două state", se arată în comunicat.
Băsescu va participa pe perioada vizitei la un forum economic de cooperare România-Republica Coreea şi va avea o întrevedere cu preşedintele Adunării Naţionale coreene şi cu preşedintele Asociaţiei Parlamentare de Prietenie Coreea-România. În încheierea vizitei, şeful statului se va întâlni cu o delegaţie de profesori şi studenţi din cadrul Departamentului de Limbă şi Literatură Română al Universităţii de Studii Internaţionale Hankuk.
Cu această ocazie, cei doi şefi de stat vor semna o Declaraţie Comună ce va ridica relaţia bilaterală dintre România şi Coreea la rangul de Parteneriat Strategic.
"Republica Coreea va deveni, astfel, primul partener strategic al României din spaţiul asiatic, reconfirmând interesele globale comune, precum şi nivelul ridicat al cooperării dintre cele două state", se arată în comunicat.
Băsescu va participa pe perioada vizitei la un forum economic de cooperare România-Republica Coreea şi va avea o întrevedere cu preşedintele Adunării Naţionale coreene şi cu preşedintele Asociaţiei Parlamentare de Prietenie Coreea-România. În încheierea vizitei, şeful statului se va întâlni cu o delegaţie de profesori şi studenţi din cadrul Departamentului de Limbă şi Literatură Română al Universităţii de Studii Internaţionale Hankuk.
Cabinetul Tariceanu, cel mai «bombardat» guvern postdecembrist
Motiunile lansate pe banda rulanta in ultima perioada de partidele opozitiei incearca, chiar si in ultimele luni de mandat, darâmarea cu orice pret a Executivului Tariceanu. Pâna acum, in cei patru ani de guvernare, actualul Cabinet a fost «atacat» pe toate domeniile si i-au fost criticate aproape toate masurile adoptate. La un simplu calcul, Guvernul Tariceanu a acumulat din 2004 pâna acum 24 de motiuni simple, dintre care doar patru adoptate si cinci motiuni de cenzura. Ultimele doua luni de mandat mai aduc noua motiuni simple anuntate de PSD si PD-L si câteva de cenzura.
Guvernul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu tinde sa devina cel mai criticat Cabinet, daca ajungem sa contabilizam numarul de motiuni simple, dar si de cenzura, depuse in decursul celor patru ani de catre opozantii puterii. Nu mai putin de 29 de motiuni, dintre care 24 simple si cinci de cenzura, au “zguduit” Executivul de la investirea sa. Din fericire pentru Tariceanu, numai patru motiuni simple si-au atins telul propus, restul fiind respinse sau retrase. Urmeaza “torpila” de pe ultima suta de metri, noua sau zece motiuni simple anuntate in aceasta sesiune a Parlamentului de catre PD-L si PSD, dar si doua sau trei variante de motiuni de cenzura. Dintre acestea, cea a PSD, pare sa fie mai mult un instrument de santaj asupra Cabinetului Tariceanu, depunerea sa depinzand de verdictul Guvernului in cazul solicitarilor social-democratilor in ceea ce priveste pensiile, dar si renuntarea la crearea unui holding energetic unic. Cea de-a doua motiune vine din partea partidului condus de Corneliu Vadim Tudor, care isi doreste ca toate partidele adevaratei opozitii parlamentare sa introduca o motiune de cenzura în luna septembrie. A treia varianta a aparut ieri, pedelistii incercand comasarea celor doua motiuni simple pe educatie, a PD-L si a PSD, intr-una de cenzura.
Bataie pe motiuni intre PSD si PD-L
Social-democratii au anuntat pentru aceasta sesiune patru sau cinci motiuni simple, în timp ce democrat-liberalii sustin ca vor depune
cinci astfel de documente
. Majoritatea vizeaza însa aceleasi probleme, infrastructura, sanatatea si educatia fiind subiecte preferate atât de PSD, cât si de PD-L. Pana acum, PD-L a depus deja una pe tema subventiilor la caldura, la Camera Deputatilor, saptamana trecuta, urmatoarea, pe educatie, “Nesansa învatamântului românesc. Guvernarea PNL si Cristian Adomnitei au dus Educatia în pragul dezastrului”, fiind anuntata pentru astazi. La randul lor, social-democratii au depus, ieri, doua motiunile simple, una pe tema agriculturii, la Senat, si cea de-a doua pe educatie, la Camera Deputatilor. Incercand evitarea suprapunerii acelorasi teme in motiuni diferite, democrat-liberalii sunt dispusi sa comaseze motiunile pe educatie ale tuturor partidelor, inclusiv cea a PSD, si sa le transforme într-o motiune de cenzura. Social-democratii sustin insa ca nu au primit nici un semn concret in acest sens de la PD-L. Mai mult, deputatii social-democrati au anuntat ca vor parasi sala de plen a Camerei Deputatilor, potrivit unor surse din interiorul formatiunii, citate de Mediafax, in momentul votului asupra motiunii simple a PD-L privind serviciul public de termoficare.
Tariceanu: Motiunile PSD si PD-L, populiste
Premierul Calin Popescu Tariceanu a criticat, ieri, motiunile anuntate împotriva Guvernului de PSD si PD-L. “Subiectele abordate în aceste motiuni nu sunt decât o reflectare a stilului
politicianist de comportare a acestor partide pe niste teme care nu au nici un suport real, nici un fel de motivatie reala. Numai daca stau si ma gândesc la textul motiunii de astazi, acesta se refera la probleme deja rezolvate de Executiv”, a spus Tariceanu. In replica, Diaconescu a declarat ca motiunile simple initiate de PSD ar fi fost demagogice, daca Guvernul si-ar fi însusit prevederile din celelalte motiuni simple, cum îl obliga legea.
Vacaroiu - 15, Tariceanu -peste 30
Din 2004, cabinetul condus de Calin Popescu Tariceanu pare sa fie cel mai contestat guvern in cei patru ani de mandat. Sub guvernarea lui Nicolae Vacaroiu, intre 1992 si 1996, au fost depuse opt motiuni simple, dintre care patru au fost adoptate, si sapte de cenzura. Intre 1996-2000, sub guvernarea lui Victor Ciorbea, Radu Vasile si a lui Mugur Isarescu, au fost depuse 19 de motiuni simple, toate respinse, si patru de cenzura, iar in timpul precedentului guvern, condus de Adrian Nastase, au fost inaintate 31 de motiuni simple, nici una adoptata, si doua de cenzura. Astfel, in ultima guvernare, daca ar fi sa cumulam si motiunile promise de PSD si PD-L, Cabinetul Tariceanu ar intruni 33 de motiuni simple si inca sapte de cenzura.
Patru motiuni simple, adoptate in ultimul mandat
Din cele 24 de motiuni simple impotriva Guvernului Tariceanu, patru dintre ele au fost adoptate de parlamentari. Este vorba de motiunea simpla a grupului parlamentar PSD din Camera Deputatilor, ”Patru milioane de lei
– subventie pentru fiecare hectar de teren arabil”, din 19.06.2007, cea a deputatilor PD-L, “Anulati taxa de prima inmatriculare”, din 11.02.2008, cea a grupurilor parlamentare ale PRM si PSD din Senat, “Minciuna - adevarul justitiei Macovei”, din 08.02.2007, si cea a grupului de senatori social-democrati si conservatori, “Stop degradarii nivelului de trai! Stop iresponsabilitatii din sectorul energetic!”, din 20.02.2008.
Guvernul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu tinde sa devina cel mai criticat Cabinet, daca ajungem sa contabilizam numarul de motiuni simple, dar si de cenzura, depuse in decursul celor patru ani de catre opozantii puterii. Nu mai putin de 29 de motiuni, dintre care 24 simple si cinci de cenzura, au “zguduit” Executivul de la investirea sa. Din fericire pentru Tariceanu, numai patru motiuni simple si-au atins telul propus, restul fiind respinse sau retrase. Urmeaza “torpila” de pe ultima suta de metri, noua sau zece motiuni simple anuntate in aceasta sesiune a Parlamentului de catre PD-L si PSD, dar si doua sau trei variante de motiuni de cenzura. Dintre acestea, cea a PSD, pare sa fie mai mult un instrument de santaj asupra Cabinetului Tariceanu, depunerea sa depinzand de verdictul Guvernului in cazul solicitarilor social-democratilor in ceea ce priveste pensiile, dar si renuntarea la crearea unui holding energetic unic. Cea de-a doua motiune vine din partea partidului condus de Corneliu Vadim Tudor, care isi doreste ca toate partidele adevaratei opozitii parlamentare sa introduca o motiune de cenzura în luna septembrie. A treia varianta a aparut ieri, pedelistii incercand comasarea celor doua motiuni simple pe educatie, a PD-L si a PSD, intr-una de cenzura.
Bataie pe motiuni intre PSD si PD-L
Social-democratii au anuntat pentru aceasta sesiune patru sau cinci motiuni simple, în timp ce democrat-liberalii sustin ca vor depune
cinci astfel de documente
. Majoritatea vizeaza însa aceleasi probleme, infrastructura, sanatatea si educatia fiind subiecte preferate atât de PSD, cât si de PD-L. Pana acum, PD-L a depus deja una pe tema subventiilor la caldura, la Camera Deputatilor, saptamana trecuta, urmatoarea, pe educatie, “Nesansa învatamântului românesc. Guvernarea PNL si Cristian Adomnitei au dus Educatia în pragul dezastrului”, fiind anuntata pentru astazi. La randul lor, social-democratii au depus, ieri, doua motiunile simple, una pe tema agriculturii, la Senat, si cea de-a doua pe educatie, la Camera Deputatilor. Incercand evitarea suprapunerii acelorasi teme in motiuni diferite, democrat-liberalii sunt dispusi sa comaseze motiunile pe educatie ale tuturor partidelor, inclusiv cea a PSD, si sa le transforme într-o motiune de cenzura. Social-democratii sustin insa ca nu au primit nici un semn concret in acest sens de la PD-L. Mai mult, deputatii social-democrati au anuntat ca vor parasi sala de plen a Camerei Deputatilor, potrivit unor surse din interiorul formatiunii, citate de Mediafax, in momentul votului asupra motiunii simple a PD-L privind serviciul public de termoficare.
Tariceanu: Motiunile PSD si PD-L, populiste
Premierul Calin Popescu Tariceanu a criticat, ieri, motiunile anuntate împotriva Guvernului de PSD si PD-L. “Subiectele abordate în aceste motiuni nu sunt decât o reflectare a stilului
politicianist de comportare a acestor partide pe niste teme care nu au nici un suport real, nici un fel de motivatie reala. Numai daca stau si ma gândesc la textul motiunii de astazi, acesta se refera la probleme deja rezolvate de Executiv”, a spus Tariceanu. In replica, Diaconescu a declarat ca motiunile simple initiate de PSD ar fi fost demagogice, daca Guvernul si-ar fi însusit prevederile din celelalte motiuni simple, cum îl obliga legea.
Vacaroiu - 15, Tariceanu -peste 30
Din 2004, cabinetul condus de Calin Popescu Tariceanu pare sa fie cel mai contestat guvern in cei patru ani de mandat. Sub guvernarea lui Nicolae Vacaroiu, intre 1992 si 1996, au fost depuse opt motiuni simple, dintre care patru au fost adoptate, si sapte de cenzura. Intre 1996-2000, sub guvernarea lui Victor Ciorbea, Radu Vasile si a lui Mugur Isarescu, au fost depuse 19 de motiuni simple, toate respinse, si patru de cenzura, iar in timpul precedentului guvern, condus de Adrian Nastase, au fost inaintate 31 de motiuni simple, nici una adoptata, si doua de cenzura. Astfel, in ultima guvernare, daca ar fi sa cumulam si motiunile promise de PSD si PD-L, Cabinetul Tariceanu ar intruni 33 de motiuni simple si inca sapte de cenzura.
Patru motiuni simple, adoptate in ultimul mandat
Din cele 24 de motiuni simple impotriva Guvernului Tariceanu, patru dintre ele au fost adoptate de parlamentari. Este vorba de motiunea simpla a grupului parlamentar PSD din Camera Deputatilor, ”Patru milioane de lei
– subventie pentru fiecare hectar de teren arabil”, din 19.06.2007, cea a deputatilor PD-L, “Anulati taxa de prima inmatriculare”, din 11.02.2008, cea a grupurilor parlamentare ale PRM si PSD din Senat, “Minciuna - adevarul justitiei Macovei”, din 08.02.2007, si cea a grupului de senatori social-democrati si conservatori, “Stop degradarii nivelului de trai! Stop iresponsabilitatii din sectorul energetic!”, din 20.02.2008.
Meleşcanu: La mijlocul anului 2009 cred că vom putea propune retragerea tuturor trupelor din Irak
Ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat marţi, la Iaşi, că, la mijlocul anului 2009, când România îşi va reevalua situaţia trupelor militare dislocate în zone de conflict, speră ca prezenţa efectivelor române în Irak să nu mai fie necesară, informează NewsIn.
"Eu sunt convins că în toamna acestui an, ca urmare a evoluţiei bune din Irak, vom asista la o reducere a militarilor din coaliţia multinaţională şi undeva, probabil la mijlocul anului 2009, eu cred că vom putea să propunem să nu mai fie nevoie, după consultările cu aliaţii şi, mai ales, după consultările cu Guvernul irakian, sper ca prezenţa noastră nu va mai fi necesară, iar forţele irakiene să preia controlul", a declarat ministrul apărării, adăugând că în luna iunie 2009 România îşi va reevalua prezenţa trupelor militare în zonele de conflict.
Ministrul apărării a precizat că în ceea ce priveşte Afganistanul, situaţia este diferită, angajamentul trupelor militare române în această zonă fiind pe un termen mai lung. Mai mult, Meleşcanu a menţionat că numărul militarilor români va creşte în această ţară.
"Eu sunt convins că în toamna acestui an, ca urmare a evoluţiei bune din Irak, vom asista la o reducere a militarilor din coaliţia multinaţională şi undeva, probabil la mijlocul anului 2009, eu cred că vom putea să propunem să nu mai fie nevoie, după consultările cu aliaţii şi, mai ales, după consultările cu Guvernul irakian, sper ca prezenţa noastră nu va mai fi necesară, iar forţele irakiene să preia controlul", a declarat ministrul apărării, adăugând că în luna iunie 2009 România îşi va reevalua prezenţa trupelor militare în zonele de conflict.
Ministrul apărării a precizat că în ceea ce priveşte Afganistanul, situaţia este diferită, angajamentul trupelor militare române în această zonă fiind pe un termen mai lung. Mai mult, Meleşcanu a menţionat că numărul militarilor români va creşte în această ţară.
George Maior va prezenta strategia SRI până în 2010
RI va prezenta un raport complet al activităţilor până în anul 2010. Declaraţia a fost făcută de George Maior, directorul Serviciilor de Informaţii, înaintea întrunirii dintre parlamentarii Comisiei de control şi reprezentanţi din cadrul SRI.
Parlamentarii din Comisia de control SRI s-au întâlnit astăzi cu reprezentanţi ai conducerii Serviciului, pentru a discuta despre măsurile luate de CSAT pe perioada vacanţei parlamentare.
George Maior a declarat pentru Realitatea TV, că şedinţa de astăzi are în vedere gestionarea a peste 40.000 de dosare
. "Au mai rămas peste 40.000 de dosare de gestionat cu relevanţă pentru securitatea României, dosare de terorism şi spionaj", a spus directorul SRI.
Şeful SRI, George Maior prezintă astăzi informaţii despre restructurarea şi reorganizarea Serviciului Român de informaţii.
Parlamentarii din Comisia de control SRI s-au întâlnit astăzi cu reprezentanţi ai conducerii Serviciului, pentru a discuta despre măsurile luate de CSAT pe perioada vacanţei parlamentare.
George Maior a declarat pentru Realitatea TV, că şedinţa de astăzi are în vedere gestionarea a peste 40.000 de dosare
. "Au mai rămas peste 40.000 de dosare de gestionat cu relevanţă pentru securitatea României, dosare de terorism şi spionaj", a spus directorul SRI.
Şeful SRI, George Maior prezintă astăzi informaţii despre restructurarea şi reorganizarea Serviciului Român de informaţii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
